Editura Cetatea de Scaun - de 22 de ani facem istorie

BUCOVINENI ÎMPOTRIVA COMUNISMULUI. CAZUL AVOCATULUI PANTELIMON CHIRILĂ

Cod produs: CS00420
ISBN: 978-606-537-491-1
An apariție: 2021
Nr. pagini: 192
Format: 170x240 mm

PREȚ 40,00 lei

4 în stoc

Descriere

După căderea comunismului în România, istoricii și biografii au avut posibilitatea să cerceteze și să scrie fără chingi ideologice, pentru a relua o formulă dintr-o lucrare a noastră, despre evenimente și personaje care fuseseră ocultate, falsificate sau pur și simplu interzise de regimul totalitar. Un astfel de subiect ne propune în paginile pe care le prefațăm și harnicul istoric Marian Olaru, de la Institutul „Bucovina” de la Rădăuți, din cadrul Academiei Române.

Apelând la documente de arhivă, inclusiv dintre cele emanate de la fosta Securitate, la resursele oferite cu generozitate de istoria orală, la presa vremii și la studii deja consacrate, autorul ne propune o biografie a lui Pantelimon Chirilă. Este vorba despre un politician cu stagii în Partidul Național Țărănesc de la înființarea acestuia, în anul 1926, și până la dizolvarea lui în urma episodului Tămădău din 14 iulie 1947, puțin cunoscut datorită faptului că, până în 1990, practic nu s-a putut vorbi sau scrie despre el.

Eroul volumului, Pantelimon Chirilă, este tipul de bucovinean harnic și muncitor care și-a construit o carieră prin forțele proprii după Marea Unire. Născut la 5 decembrie 1899, în numeroasa familie a învățătorului Visarion Chirilă, care a avut 15 copii, în satul Tereblecea, va merge la Cernăuți pentru studiile secundare, întrerupte însă de declanșarea Primului Război Mondial. În aceste condiții, el va obține diploma de bacalaureat abia în 1923, continuându-și studiile la Facultatea de Drept a Universității din Cernăuți, pe care a absolvit-o în 1926.

O pagină din istoria tragică a României contemporane, un omagiu adus unui luptător pentru democrație și o reușită pentru care autorul merită elogiul nostru.

Gheorghe Onișoru

Cuprins

Prefață de Gheorghe Onișoru

Prefață de Gheorghe Onișoru

PREFAȚĂ

După căderea comunismului în România, istoricii și biografii au avut posibilitatea să cerceteze și să scrie fără chingi ideologice, pentru a relua o formulă dintr-o lucrare a noastră, despre evenimente și personaje care fuseseră ocultate, falsificate sau pur și simplu interzise de regimul totalitar. Un astfel de subiect ne propune în paginile pe care le prefațăm și harnicul istoric Marian Olaru, de la Institutul „Bucovina” de la Rădăuți, din cadrul Academiei Române.

Apelând la documente de arhivă, inclusiv dintre cele emanate de la fosta Securitate, la resursele oferite cu generozitate de istoria orală, la presa vremii și la studii deja consacrate, autorul ne propune o biografie a lui Pantelimon Chirilă. Este vorba despre un politician cu stagii în Partidul Național Țărănesc de la înființarea acestuia, în anul 1926, și până la dizolvarea lui în urma episodului Tămădău din 14 iulie 1947, puțin cunoscut datorită faptului că, până în 1990, practic nu s-a putut vorbi sau scrie despre el.

Eroul volumului, Pantelimon Chirilă, este tipul de bucovinean harnic și muncitor care și-a construit o carieră prin forțele proprii după Marea Unire. Născut la 5 decembrie 1899, în numeroasa familie a învățătorului Visarion Chirilă, care a avut 15 copii, în satul Tereblecea, va merge la Cernăuți pentru studiile secundare, întrerupte însă de declanșarea Primului Război Mondial. În aceste condiții, el va obține diploma de bacalaureat abia în 1923, continuându-și studiile la Facultatea de Drept a Universității din Cernăuți, pe care a absolvit-o în 1926.

Încă de pe băncile liceului, însuflețit desigur de evenimentele istorice pe care le trăia, Pantelimon Chirilă s-a implicat în activitatea organizației „Arboroasa”, renăscută după 1919. După ce a devenit avocat stagiar la Siret, de unde se va muta ca titular la baroul din Rădăuți, în 1931, va intra în viața politică alegând nou creatul Partid Național Țărănesc, prin fuziunea din 1926 dintre Partidul Național Român și Partidul Țărănesc. Gruparea condusă de Iuliu Maniu și Ion Mihalache apărea ca o alternativă viabilă și puternică la dominația liberalilor de pe scena politică, astfel că, în mod firesc, ea va solicita chemarea la guvernare.

Pantelimon Chirilă, animat și de prietenia cu liderul local Ștefan Percec, se va implica în organizarea organizației județene Rădăuți, al cărei secretar general va ajunge în 1935. Mai mult, el participă pe listele Partidului Național Țărănesc la alegerile din 1928, câștigate de acesta cu un scor record pentru perioada interbelică, ajungând astfel deputat. Se va mulțumi doar cu un singur mandat, preferând apoi să se dedice muncii din barou și de la organizația județeană, precum și familiei după ce, în 1935, se va căsători cu învățătoarea Victoria Dumitrescu, care-i va dărui două fete.

Din păcate, foarte curând vremurile vor deveni tulburi. Mai întâi, în plan intern vom consemna instaurarea regimului personal al regelui Carol al II-lea în februarie 1938, pentru ca, în iunie 1940, Basarabia și nordul Bucovinei să fie cedate Uniunii Sovietice. După 22 iunie 1941, lucrurile se vor schimba pentru o perioadă, dar familia Chirilă va fi afectată de toate aceste evenimente, fiind obligată să plece în refugiu, de unde se va întoarce la Rădăuți abia în septembrie 1945.

Întors acasă, Pantelimon Chirilă va relua munca în cadrul organizației județene Rădăuți a Partidului Național Țărănesc în condițiile asaltului comuniștilor asupra instituțiilor statului. Va participa la alegerile din 19 noiembrie 1946, fiind cap de listă la Rădăuți și obținând unul din cele 32 de mandate atribuite Partidului Național Țărănesc în urma masivei fraude electorale care a inversat practic rezultatele reale.

Chiar documentele comuniștilor recunosc această stare de fapt, iar în Bucovina se poate spune că victoria Partidului Național Țărănesc a fost evidentă. Dincolo de numeroase documente de arhivă, facem aici doar o trimitere la jurnalul lui Ion Hudiță. Astfel, în ziua alegerilor acesta nota cu satisfacție:

„Mă întorc cu Nemțeanu la Prefectură… Toți erau negri la față de supărare, căci cunoșteau rezultatul din județ. La 10,35 lista țărănistă luase toate locurile, întrunind peste 51000 de voturi, în timp ce guvernul de abia 6980. Pentru un loc îi trebuiau cel puțin 10000 de voturi…”

Seara însă totul se schimbase ca prin farmec, rezultatul real al scrutinului fiind falsificat:

„La ora 11, când am ajuns noi la Mătăsaru situația era complet schimbată. Doar a avut timpul să citească protestul nostru și pe ușa cabinetului său au apărut prefectul Focșa, procurorul Grimberg, Al Bârlădeanu și Manole Bodnăraș, cerându-i să rămână singur întrucât, i-a spus Bârlădeanu, rezultatul votului a fost greșit calculat.”

Despre violențele din perioada alegerilor, informații de primă mână oferă și cartea de față. Unul dintre cei agresați fizic de către grupele de șoc comuniste a fost chiar Pantelimon Chirilă, care va purta până la moarte urmele loviturilor primite în noaptea de 19/20 noiembrie 1946.

Protestând împotriva falsului grosolan, conducerile Partidului Național Țărănesc, Național Liberal și Social Democrat Independent vor decide să boicoteze lucrările Adunării Deputaților, cu speranța că regele Mihai nu va rosti tradiționalul discurs al Tronului la deschiderea lucrărilor Parlamentului. Lucrurile se vor agrava și, după valul masiv de arestări în rândurile național-țărăniștilor din mai 1947, în vară Iuliu Maniu va decide să trimită peste hotare o echipă formată din Ion Mihalache, Nicolae Penescu, Ilie Lazăr și Nicolae Carandino, care să se alăture celorlalți politicieni și diplomați rămași în lumea liberă, poate chiar în eventualitatea formării unui guvern în exil.

Din păcate, Maniu și Mihalache au căzut în capcana întinsă la Tămădău de serviciile secrete, astfel că întreaga conducere a Partidului Național Țărănesc a fost arestată iar formațiunea interzisă prin Jurnalul Consiliului de Miniștri nr. 1027. La 30 iulie are loc și o ședință a Adunării Deputaților la care Jurnalul în discuție este validat. Cu acest prilej, 16 deputați național-țărăniști care nu fuseseră încă arestați în legătură cu episodul Tămădău, vor participa la lucrările Parlamentului într-o încercare disperată de a mai salva partidul. Printre cei care au fost prezenți s-a remarcat și Pantelimon Chirilă, fapt consemnat și de oficiosul comunist „Scînteia”, după cum a depistat în presa vremii și domnul Marian Olaru. Astfel, inițiativa lui Mihai Popovici care preluase interimar conducerea Partidului Național Țărănesc a eșuat.

După condamnarea lui Iuliu Maniu, Ion Mihalache și a celorlalți lideri ai Partidului Național Țărănesc, Pantelimon Chirilă a trebuit să fugă de la domiciliu și să stea mai mult ascuns pentru a nu fi arestat la rândul lui. Întreaga epopee este redată cu multe amănunte care refac spiritul epocii și contribuie la reușita lucrării în discuție.

Perioada de peste trei ani de fugă și hăituire a lui Pantelimon Chirilă a luat sfârșit la 8 ianuarie 1951, atunci când a fost în cele din urmă arestat, iar separarea de familie devenise deja un fapt îndeplinit. Va urma ancheta și un periplu prin închisorile Craiova, Pitești, Rahova, Poarta Albă și Jilava, care se va încheia pe patul penitenciarului Văcărești, la 18 august 1952. Eroul nostru plătea astfel cu viața pentru îndrăzneala de a-i fi înfruntat pe comuniști.

Toate aceste momente evocate succint de noi fac obiectul cărții asumate de Marian Olaru. O pagină din istoria tragică a României contemporane, un omagiu adus unui luptător pentru democrație și o reușită pentru care autorul merită elogiul nostru.

 Prof. univ. dr. Gheorghe Onișoru

Cuvânt înainte

0
    0
    Coș de cumpărături
    Coșul este golÎnapoi la produse

    Adaugă în coș