Editura Cetatea de Scaun - de 22 de ani facem istorie

Companii de navigație la gurile Dunării (1830-1939)

Colecție: Istorie
Cod produs: CS00471
ISBN: 978-606-537-580-2
An apariție: 2022
Nr. pagini: 384
Format: 170x240 mm

PREȚ 52,00 lei

Stoc epuizat

Descriere

O istorie a Dunării, principală axă economică și geopolitică a legăturilor dintre România și lume, dezvoltarea comerțului prin intermediul companiilor de navigație fluvială și maritimă ce operau în apele românești. Istoria apariției, organizarea și evoluția activităților companiilor de navigație fluvială și maritimă la Dunărea de Jos și în Marea Neagră și rolul lor crucial în dezvoltarea porturilor românești.

Cuprins

Lista tabelelor. 9

Lista ilustrațiilor. 11

Cuvântul autorului 13

Prefață. 15

Introducere. 21

  1. Dunărea ca arteră a mobilității internaționale. 21
  2. Obiectivele lucrării 24
  3. Surse și istoriografie. 25
  4. Structura lucrării 28

Capitolul I Porturile Dunării Maritime în rutele companiilor străine de navigație (1830–1878) 31

I.1. Contextul intern și internațional 31

I.1.1 Dunărea în tratatele internaționale (1829–1853) 31

I.1.2. Înființarea și activitatea Comisiei Europene a Dunării (1856–1878) 34

I.2. Integrarea porturilor românești în rutele companiilor de navigație. 40

I.3. Activitatea companiilor de navigație. 44

I.3.1. Donaudampfschiffahrtsgesellschaft (DDSG) 44

I.3.2. Österreichischer Lloyd. 50

I.3.3. Messageries Maritimes (MM) 51

I.3.4. Companiile rusești de navigație. 54

I.3.5. Alte companii de navigație prezente în porturile Dunării Maritime. 57

I.4. Impresii de voiaj 58

I.5. Concluzii 62

Capitolul al II-lea Companii străine de navigație în porturile românești și începuturile companiilor naționale românești (1878–1918) 63

II.1. Generalități privind reglementarea navigației dunărene după 1878. 63

II.2. Înființarea companiilor românești de navigație. 70

II.3. MAS și administrarea navigației românești 75

II.4. Impunerea drepturilor teritoriale ale României în porturile dunărene. 81

II.5. Agențiile companiilor străine de navigație și relațiile lor cu autoritățile române  85

II.6. Litigii ale companiilor de navigație cu autoritățile statului român sau terțe părți 89

II.7. Lucrări de infrastructură portuară, organizarea navigației și avantajele companiilor poștale și de pasageri 94

II.8. CED și avantajele acordate companiilor poștale și de pasageri 99

II.9. Activitatea companiilor de navigație maritimă în porturile românești 104

II.9.1. Serviciul Maritim Român (SMR) 107

II.9.2. Österreichischer Lloyd. 120

II.9.3. Compagnie Fraissinet 125

II.9.4. Florio & Rubattino (Navigazione Generale Italiana) 129

II.9.5. Johnston Line. 131

II.9.6. Messageries Maritimes (MM) 135

II.9.7. Deutsche Levante Linie. 138

II.9.8. Compania Egeeană (Courtgi) 141

II.9.9. Compania Ionică (Destounis & Ianulatos) 142

II.9.10. Alte companii de navigație maritimă. 143

II.10. Activitatea companiilor de navigație fluvială pe Dunărea de Jos 145

II.10.1. Navigația Fluvială Română (NFR) 147

II.10.2. Donaudampfschiffahrtsgesellschaft 159

II.10.3. Companii rusești de navigație. 163

II.10.4. Magyar Folyam és Tengerhajózási Részvénytársaság (MFTR) 170

II.10.5. Alte companii de navigație fluvială. 174

II.11. Câteva informații despre traficul de călători 177

II.12. Concluzii 180

Capitolul al III-lea Companii de navigație la Dunărea de Jos în perioada interbelică (1919–1939) 183

III.1. Regimul internațional al Dunării 183

III.2. Organizarea navigației în porturile românești. Instituții, reglementări, infrastructură  187

III.3. Dunărea între internaționalizare și naționalizare. 195

III.3.1. Un arbitraj internațional și urmările sale pentru flota dunăreană. 196

III.3.2. Regimul navigației prin Porțile de Fier 200

III.3.3. Cabotajul rezervat riveranilor ca formă de protecționism economic. 202

III.3.4. Linia de cabotaj Dunăre – Bugaz. 207

III.3.5. Dunărea – între rivalități economice și alianțe regionale. 210

III.3.6. Marile puteri neriverane și navigația dunăreană. 213

III.3.7. Criza transporturilor dunărene. 216

III.4. Companii de navigație fluvială. 220

III.4.1. Navigația Fluvială Română. 220

III.4.2. Donaudampfschiffahrtsgesellschaft (DDSG) 227

III.4.3. Bayerischer Lloyd. 231

III.4.4. Magyar Folyam és Tengerhajózási Részvénytársaság. 232

III.4.5. Societatea Anglo-Română de Navigație pe Dunăre. 233

III.4.6. Société Française de Navigation sur le Danube. 236

III.4.7. Alte societăți de navigație fluvială. 237

III.5. Companii de navigație maritimă. 240

III.5.1. Serviciul Maritim Român (SMR) 242

III.5.2. Johnston Line și alte companii britanice. 256

III.5.3. Compagnie Fraissinet 260

III.5.4. Lloyd Triestino. 262

III.5.5. Navigazione Generale Italiana. 265

III.5.6. Societa Italiana Transporti Marittimi (SITMAR) 265

III.5.7. Alte companii de navigație maritimă. 266

III.6. Câteva informații despre traficul de călători al companiilor de navigație. 272

III.7. Concluzii 281

Concluzii 283

Bibliografie. 289

Lista anexelor. 299

Cuvântul autorului

„Cred că România este o țară unde oamenii caută în mod autentic adevărul.

Spiritul este sursa Adevărului absolut, iar adevărul nu poate fi vândut sau cumpărat”.

Shri Mataji Nirmala Devi

 

„România este vatra a ceea ce am numit Vechea Europă, o entitate culturală cuprinsă între 6500-3500 î.H., axată pe o societate matriarhală, teocrată, pașnică, iubitoare și creatoare de artă, care a precedat societățile indo-europenizate, patriarhale, de luptători din epoca bronzului și epoca fierului. A devenit, de asemenea, evident că această străveche civilizație europeană o precede cu câteva milenii pe cea sumeriană. A fost o perioadă de reală armonie în deplin acord cu energiile creatoare ale naturii”.

Marija Gimbutas

 

M-am născut la Galați, la malul Dunării, din părinți cu origini brăilene, un dublu reper pentru o afinitate deosebită față de bătrânul Fluviu și față de semnificațiile sale. Am călătorit foarte mult, iar prin natura preocupărilor profesionale din sfera diplomației, am lipsit perioade lungi de timp din orașul natal, context care mi-a oferit ocazia de a-mi interioriza pregnant dorul de malurile Dunării. Mă consider un patriot autentic și un român care își trăiește această calitate cu modestie și cu dăruire, cu atât mai mult cu cât am dezvoltat și un „patriotism local” aparte, atașat Galațiului și legendarului Fluviu care scaldă malurile acestei frumoase urbe.

În lumina celor mai sus exprimate, mi-am dedicat o parte a eforturilor intelectuale și spirituale pentru a da substanță unei frumoase idei referitoare la Dunărea românească, Dunărea de Jos și, implicit Gurilor Dunării, idee care a prins contur în această lucrare, intitulată Companii de navigație la Gurile Dunării – 1830-1939”. Este o temă menită a sublinia importanța Gurilor Dunării și, implicit, a spațiului carpato-danubiano-pontic în evoluțiile istorice majore care au marcat întregul continent european de-a lungul secolelor. Ideea lucrării completează o temă cercetată în anul 2013, finalizată cu o teză de disertație intitulată Consulate străine la Gurile Dunării în Epoca Modernă”.

Lucrarea de față este rodul mai multor ani de cercetare în contextul studiilor doctorale parcurse la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, la care m-am înscris sub imboldul regretatului Prof. univ. dr. ing. Iulian-Gabriel Bîrsan, fost Rector al acestei prestigioase instituții, care ne-a părăsit prematur pentru a ne veghea din alte sfere ale Universului și căruia îi dedic „In memoriam” această lucrare.

De asemenea, țin să aduc mulțumiri de suflet unor oameni deosebiți, fără de care prezenta apariție nu ar fi fost posibilă:

  • Domnului Prof. univ. dr. Constantin Ardeleanu, coordonatorul tezei mele de doctorat, un eminent cercetător, care mi-a deschis multiple valențe în activitatea de cercetare științifică și mi-a oferit nuanțe noi în privința rigurozității și a responsabilității în abordarea demersului intelectual;
  • Înaltpreasfinției Sale univ. dr. Casian Crăciun, Arhiepiscop al Dunării de Jos, apărător și promotor al valorilor spirituale creștin ortodoxe românești, iubitor al meleagurilor dunărene, care mi-a insuflat ideea promovării Dunării și spațiului românesc pe toate coordonatele menite a le pune în valoare;
  • Domnului Prof. univ. dr. ing. Puiu-Lucian Georgescu, Rectorul Universității „Dunărea de Jos” din Galați, care mi-a întărit motivația de a continua parcursul studiilor doctorale și de a îmbrățișa o carieră didactică;
  • Echipei Unității Arhivelor Diplomatice din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, îndeosebi Doamnei Alina Iancu, care mi-au oferit întregul sprijin în activitatea de cercetare din cadrul acestei instituții;
  • Domnului Adrian Pohrib, șeful Serviciului Județean Galați al Arhivelor Naționale, care mi-a oferit posibilitatea completării demersurilor de cercetare la structura pe care o conduce;
  • Doamnei Angela Ribinciuc, colega și prietena mea, un om de suflet, al „literelor de suflet” și al „gândurilor frumos și elegant exprimate”, care a dat conturul literar lucrării.

Nu în ultimul rând, doresc să mulțumesc familiei mele și tuturor celor dragi, care mi-au fost alături și m-au încurajat în mod esențial și permanent în demersurile care au stat la baza apariției acestei lucrări.

Ionel Constantin Mitea

0
    0
    Coș de cumpărături
    Coșul este golÎnapoi la produse

    Citește mai mult