Descriere
Autorul lucrării nu a exagerat informațiile legate de importanța unor puncte, nici nu a minimizat aceste aspecte. Cunoașterea distribuției spațiale a așezărilor rurale, relația acestora cu marile centre urbane și militare, apropierea lor față de resursele naturale și față de căile de comunicație antice, toate acestea nu fac decât să ne ajute să înțelegem, și mai mult de atât, să vizualizăm, să cartografiem elementele peisajului din epoca romană și interacțiunea dintre aceste elemente. În fond, despre asta este arheologia peisajului („landscape archaeology”). Autorul tezei a înțeles bine aceste aspecte.
Datele și materialele cartografice care însoțesc lucrarea au o relevanță deosebită, atât din punct de vedere administrativ, în demersurile legate de protejare și conservare patrimoniului arheologic, cât și pe plan științific, în demersurile de conturare a unui tablou mai clar al perioadei romane în bazinul Arieșului.
Concluziile cărții sunt prudente. Dl. Dîscă a fost conștient, pe tot parcursul acestei cercetări, de unele limite, în principal de faptul că cea mai mare parte a informațiilor provine din cercetări de suprafață. Acest lucru nu diminuează însă valoarea lucrării, nici eforturile autorului. Din contră, ne dăm seama, încă o dată, de limitele cunoștințelor noastre cu privire la anumite aspecte ale civilizației romane, și de câtă nevoie avem, în continuare, de cercetări arheologice.
Florin-Gheorghe Fodorean
Introducere
Lucrarea de față are la bază teza de doctorat cu titlul „Perioada romană și post-romană în bazinul hidrografic al Arieșului” realizată în cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca sub coordonarea profesorului Florin Fodorean. Teza a fost susținută în data de 17 iunie 2022, fiind recunoscută prin ordinul ministrului educației nr. 6275 din 21.11.2022.
Eforturile pentru redactarea acestei teze au început în vara anul 2015, în urma unor discuții purtate cu profesorul Fodorean. Foarte important în tot acest demers a fost cadrul asigurat de Facultatea de Istorie și Filosofie prin Școala doctorală Istorie. Civilizație. Cultură, dar mai ales colectivul cu care am interacționat aici. Un rol semnificativ l-a jucat, de asemenea, stagiul de documentare realizat în Germania între 2016 și 2017 la Albert-Ludwigs-Universität Freiburg – Abteilung für Provinzialrömische Archäologie sub coordonarea profesorului Alexander Heising. De departe însă, cel mai important rol l-a avut familia mea și în special părinții mei cărora țin să le mulțumesc și pe această cale pentru tot sprijinul acordat. Apariția acestui volum nu ar fi fost posibilă fără sprijinul Consiliul Județean Prahova care prin Muzeul Județean de Istorie și Arheologie a finanțat publicarea acestei lucrări. Lista celor care sub o formă sau alta au contribuit la realizarea acestei cărți este desigur prea lungă pentru a fi prezentată aici, fiecăruia în parte însă îi sunt profund recunoscător.
Dintru început trebuie făcute unele precizări în legătură cu structura, obiectivele și conținutul acestei lucrări. Astfel, trebuie subliniat că lucrarea nu și-a propus să abordeze toate aspectele care țin de cucerirea, colonizarea și romanizarea bazinului Arieșului în contextul transformării Daciei în provincie romană. Aceasta și-a propus, mai degrabă, să analizeze punctual și să prezinte unele dintre transformările care au loc în acest context, în special cele legate de cultura materială, distribuția așezărilor și raporturile cu mediul natural.
Principalul obiectiv al acestei lucrări a fost acela de a determina transformările pe care le cunoaște bazinul hidrografic al Arieșului în perioada romană, în ceea ce privește densitatea și distribuția teritorială a punctelor cu descoperiri, pe de o parte și, pe de altă parte, cultura materială caracteristică. În acest sens situația a fost comparată atât cu perioada anterioară cuceririi romane a Daciei, cât și cu perioada posterioară retragerii aureliene.
În legătură cu acest obiectiv principal s-au conturat cele trei obiective secundare care urmăresc: 1. sintetizarea datelor cu privire la siturile din zona cercetată; 2. încadrarea acestor situri în contextul general al epocii; 3. stabilirea unui cadru cronologic general.
Pentru îndeplinirea obiectivelor prezentate mai sus au fost folosite, deopotrivă, datele din izvoarele literare antice și cele din literatura de specialitate, alături de datele obținute în cursul unor de cercetări de teren desfășurate pe parcursul ultimilor ani. Aceste cercetări de teren au fost absolut necesare pentru îndeplinirea obiectivelor propuse întrucât informațiile disponibile în celelalte surse menționate erau insuficiente pentru a putea face o serie de analize privind condițiile de mediu, dimensiunile, inventarul și cronologia siturilor. În urma acestor demersuri au fost identificate și investigate peste 50 de situri.
Pe lângă siturile identificate pe teren, în urma cercetărilor întreprinse ca parte a acestei lucrări pentru alte câteva zeci de puncte se poate preciza acum arealul în care acestea se găsesc cu o marjă de eroare care variază, în medie, de la câteva sute de metri, până la 2 km. Împreună cu cele circa 25 de situri pentru care existau deja astfel de date în bibliografie, s-au pus acum bazele unui eșantion reprezentativ pentru realizarea unor analize pertinente.
Datele prezentate în această lucrarea contribuie la o mai bună valorificarea a patrimoniului arheologic din perspectivă științifică, culturală și administrativă, fiind relevante pentru istoria locală a Daciei și pentru protejarea și conservarea siturilor.
Pe plan științific și cultural datele prezentate contribuie la conturarea unei imagini mult mai detaliate a teritoriului bazinului hidrografic al Arieșului în epoca romană, atât ca parte a Imperiului Roman în general cât și a provinciei Dacia în particular.
Din punct de vedere administrativ, lucrarea poate fi utilă la întocmirea planurilor urbanistice generale (PUG) ale localităților din zonă, în vederea protejării și conservării patrimoniului arheologic a cărui existență este pusă în pericol în contextul dinamicilor din sectorul construcțiilor imobiliare și industriale și cel al infrastructurii transporturilor.
