Descriere
Preocupați de istoria orașului autorii au făcut o radiografie a epocii și au sesizat că în epoca modernă cultura se caracteriza prin accente noi, deosebite de perioada anterioară și mai puțin cunoscute.
Cartea trece în revistă CULTURA TÂRGOVIȘTEANĂ ÎNTRE MIJLOCUL SECOLULUI AL XVIII-LEA – ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XX-LEA:
– Este studiată și prezentată evoluția arhitecturii târgoviștene, artele plastice, pictori și sculptori, literatura;
– Lucrarea scoate în evidență efortul locuitorilor urbei pentru organizarea medicinei în oraș și principalii săi slujitori;
– Teatrul și actorii. Efortul acestora pentru asigurarea unor spectacole interesante, presei târgoviștene și principalelor societăți culturale care s-au străduit să-i antreneze pe târgovișteni în marele efort național pentru înfăptuirea Marii Uniri;
– Istoricii care s-au ocupat să studieze trecutul orașului, localnici sau personalități de la nivel național, le-am acordat o atenție deosebită și am subliniat contribuția lor merituoasă;
– Cercetarea geografică și geologică, cu principalii ei reprezentanți;
– Principalele biblioteci, efortul pentru înființarea unui muzeu, cercetarea folclorului dâmbovițean nu au scăpat atenției noastre.
Introducere
În anul 2008, în prezența Prea Fericitului +Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la Târgoviște s-a lansat Liturghierul lui Macarie, reeditat cu ocazia împlinirii a 500 de ani de la tipărirea lui, inițiativă ce a aparținut Arhiepiscopului și Mitropolitului Târgoviștei, +Dr. Nifon Mihăiță. Cu acest prilej am reușit să publicăm lucrarea Cultura medievală Târgovișteană, împreună cu doamna profesor universitar Agnes Teresia Erich, director al Bibliotecii Ion Heliade Rădulescu din Târgoviște.[1]
Interesant și cu multe aspecte inedite, noul volum a fost primit cu interes, motiv pentru care a fost reeditat de Primăria Municipiului Târgoviște.[2]
În momentul apariției acelei lucrări, nu am intenționat să continuăm cercetarea acestei teme în perioada următoare. Preocupat în continuare de istoria orașului, am sesizat însă că în epoca modernă cultura se caracteriza prin accente noi, deosebite de perioada anterioară, mai puțin cunoscute și asupra cărora ar fi trebuit să ne aplecăm cu atenție și interes.
Conștient de importanța și noutatea ei, am încercat să găsesc colaboratori pentru aprofundarea temei. Antrenați în alte teme de cercetare pe care domniile lor le considerau la acel moment prioritare, m-am văzut obligat să fac apel la un grup de tineri entuziaști care mi-au acordat tot concursul lor în cercetarea acestei teme. Este vorba de Mihai-Ștefan Radu și Alexandra-Ioana Oproiu.
Împreună cu ei am hotărât ca lucrarea să se intituleze Cultura târgovișteană între mijlocul secolului al XVIII-lea – începutul secolului al XX-lea.
Cu modestele noastre puteri, ne-am străduit să analizăm evoluția arhitecturii târgoviștene (aspecte militare, aulice, ecleziastice și civile), evidențiind noile tendințe care încadrau Târgoviștea în evoluția firească a țării, cu unele elemente specifice, deosebit de interesante. Am acordat atenție în mod deosebit arhitecturii comerciale, în mare parte dispărută, foarte importantă nu doar pentru Târgoviște, ci și pentru evoluția arhitecturii la nivelul întregii țări.
După cum era firesc, ne-am ocupat și de reprezentanții artelor plastice, pictori și sculptori și am încercat să subliniem atât prezența marilor personalități naționale care au lucrat la Târgoviște, dar am evidențiat mai ales pe cei care s-au străduit să înnobileze orașul cu talentul lor.
Reprezentanții literaturii ocupă un loc important în lucrarea noastră, chiar dacă prezența lor în oraș este efemeră. Legătura lor însă cu târgoviștenii și Târgoviștea a fost strânsă și manifestată cu numeroase prilejuri. N-am trecut cu vederea nici poeții și scriitorii aflați în trecere prin Târgoviște sau pe cei care s-au aplecat asupra tradițiilor existente aici și au tratat Târgoviștea ca simbol al romantismului.
Ne-am bucurat să acordăm atenție unei noi generații de scriitori și memorialiști târgovișteni, care prin efortul lor au menținut vie în această perioadă flacăra prin care se dorea renașterea vechilor tradiții ale orașului.
Lucrarea noastră scoate în evidență efortul locuitorilor urbei pentru organizarea medicinei în oraș și principalii săi slujitori.
Am acordat atenție slujitorilor teatrului, efortul acestora pentru asigurarea unor spectacole interesante, presei târgoviștene și principalelor societăți culturale care s-au străduit să-i antreneze pe târgovișteni în marele efort național pentru înfăptuirea Marii Uniri.
Istoricilor care s-au ocupat să studieze trecutul orașului, localnici sau personalități de la nivel național, le-am acordat o atenție deosebită și am subliniat contribuția lor merituoasă.
Nu am trecut cu vederea nici aspecte ale cercetării geografice și geologice, cu principalii ei reprezentanți.
Principalele biblioteci, efortul pentru înființarea unui muzeu, cercetarea folclorului dâmbovițean nu au scăpat atenției noastre.
Nu putem să nu precizăm contribuția domnului profesor George Badea în apariția acestei lucrări, prin efortul făcut pentru culegerea textului. A fost de altfel primul cititor care ne-a încurajat permanent, a fost și primul cu care am discutat aspecte din lucrare și care ne-a sugerat cu competență puncte de vedere interesante, fiindu-ne de ajutor în redactarea finală.
Menționată la sfârșit, dar nu în ultimul rând, doamna Iulia Ghercă ne-a pus la dispoziție ultimele lucrări apărute sau în curs de apariție, ale dumneaei sau ale altor cercetători. Acest fapt ne-a încredințat că tradiția deschisă de I. D. Petrescu în secolul al XIX-lea are demni continuatori, istoria orașului fiind o temă permanentă de cercetare.
Sperăm că lucrarea va fi bine primită de public și mulțumim anticipat tuturor celor care se vor apleca cu interes asupra volumului.
Prof.univ.dr. Mihai Oproiu, 14 iulie 2023
[1] Cultura medievală Târgovișteană, Editura Transversal, Târgoviște, 2008.
[2] Ibidem, Târgoviște, 2012.
