Descriere
Analiza resturilor osoase, corelată cu analiza industriei litice și a materiilor dure animale, ca și cu celelalte domenii implicate în cercetarea arheologică, contribuie la mai buna cunoaștere a modului de viață a populațiilor de vânători-culegători paleolitici și a relațiilor dintre acestea și mediul natural în care au trăit.
Studiile faunistice au dus la progrese evidente în cunoașterea sezonalității ocupațiilor, a strategiilor de vânătoare, funcționalității așezărilor, precum și în ceea ce privește mobilitatea comunităților umane și teritoriile de exploatare.
În unele dintre siturile de pe Valea Bistriței (Lespezi și Poiana Cireșului, care sunt și cele mai bogate în resturi faunistice), principala specie vânată este renul, iar majoritatea cercetărilor ce țin de determinarea sezonalității se axează pe această specie. Având însă în vedere pe de o parte variabilitatea comportamentală a renului și pe de altă parte a celorlalte specii vânate preponderent (bovidele mari și calul), ne punem problema strategiilor de vânătoare pe care le-au ales oamenii din paleolitic. Au practicat o vânătoare masivă în timpul migrațiilor acestor animale (dacă migrau) sau au vânat continuu pe parcursul anului? Au vânat neselectiv sau au preferat unele clase de vârstă sau sex?
