Descriere
Conștientă că „istoria catolicismului de la Târgoviște în perioada medievală, dar mai ales pentru primele secole care s-au scurs de la fondarea orașului, ridică în continuare cele mai mari probleme” acestea n-au speriat-o pentru că a studiat o impresionantă bibliografie, în parte necunoscută autorilor anteriori.
Mai mult, lucrarea se bazează și pe o sistematică cercetare de arhivă, pe investigațiile arheologice și de arhitectură, fapt ce i-a permis autoarei să realizeze o interesantă sinteză a temei aflate în cercetare.
A sesizat de multe ori „contradicțiile dintre informația din documente și datele prezentate în urma cercetărilor arheologice care au adâncit și mai mult hiatusul existent”.
Mihai Oproiu
Istoria de început a catolicismului de la Târgoviște este esențială în contextul genezei orașului, având în vedere rolul major pe care l-au avut coloniștii germani în dezvoltarea urbană a așezării, în secolele al XIV-lea și al XV-lea. În ciuda importanței sale, tema aceasta n-a beneficiat de atenția cuvenită în istoriografia noastră. Chiar dacă orașul se bucură de numeroase monografii , tema catolicismului este puțin sau aproape deloc analizată, un motiv fiind, desigur, absența documentelor capabile să ne ofere mai multe date despre cele aproximativ șase veacuri și jumătate de prezență catolică la Târgoviște.
Iulia Ghercă
Prefață de Mihai Oproiu
Continuând o bună tradiție locală încetățenită la Târgoviște, doamna Iulia Ghercă a atacat cu mult curaj o lucrare despre istoria catolicismului din acest oraș, „Edificii catolice și misionarism în Târgoviștea secolelor XIV-XVII”.
Conștientă că „istoria catolicismului de la Târgoviște în perioada medievală, dar mai ales pentru primele secole care s-au scurs de la fondarea orașului, ridică în continuare cele mai mari probleme” acestea n-au speriat-o pentru că a studiat o impresionantă bibliografie, în parte necunoscută autorilor anteriori.
Mai mult, lucrarea se bazează și pe o sistematică cercetare de arhivă, pe investigațiile arheologice și de arhitectură, fapt ce i-a permis autoarei să realizeze o interesantă sinteză a temei aflate în cercetare.
A sesizat de multe ori „contradicțiile dintre informația din documente și datele prezentate în urma cercetărilor arheologice care au adâncit și mai mult hiatusul existent”.
Nu s-a temut niciun moment că primul articol publicat despre Târgoviște fusese scris în 1863 de către marele istoric Bogdan Petriceicu Hașdeu intitulat „Cronica Mănăstirii Franciscane” ceea ce a determinat pe mulți iluștri istorici să se aplece cu interes și competență asupra acestei teme. Este vorba despre: Nicolae Iorga, Pavel Chihaia, Virgil Drăghiceanu, pr. Iosif Gabor, Laurențiu Rădvan, Alexandru Ciocîltan și alții.
A reușit să aprofundeze cercetările din ultimul timp ale istoricilor târgovișteni care au înțeles, în sfârșit, importanța sașilor la dezvoltarea Târgoviștei ca oraș (Radu Gioglovan, Gabriel Mihăescu, Petru Virgil Diaconescu), prilej care i-a dat ocazia să sesizeze unele neconcordanțe, să sublinieze adevăruri de necontestat, dar și limite ce se cer rezolvate.
Este conștientă de faptul că „activitățile de misionariat ale franciscanilor și dominicanilor și legătura lor cu comunitatea din Târgoviște au nevoie de noi surse pentru a fi documentate”.
Efortul făcut pentru înțelegerea acestei teme are ca prim scop înțelegerea începuturilor orașului Târgoviște, fenomen care s-a desfășurat în strânsă legătură cu evoluția catolicismului în părțile noastre și a comunității săsești.
Studiul fixează în limitele cronologice cunoscute în acest moment existența a trei edificii catolice la Târgoviște în primele secole de la fondarea orașului: Biserica „Sfânta Maria” sau Biserica Parohială a Sașilor, Mănăstirea Franciscană și Conventul Dominican, cel din urmă complet necunoscut până în anii din urmă. Nici acum nu se cunoaște și nici autoarea acestui studiu nu răspunde la întrebarea „unde s-a aflat conventul dominican de la Târgoviște?”, dar vine cu ipoteze interesante, demne de luat în seamă.
Este o mare pierdere distrugerea Bisericii Parohiale a Sașilor fiindcă informațiile care au rămas despre această biserică, cercetată întâi de regretatul Radu Gioglovan, sunt foarte puține în raport cu importanța ei, dovadă fiind numeroasele relatări ale călătorilor străini menționate și în paginile acestei cărți. Indisolubil legată de această biserică s-a aflat comunitatea de coloniști germani așezată la Târgoviște în perioada în care orașul abia se forma, sub impulsul, fără îndoială, al acestor hospites care se instalaseră și la Câmpulung în jurul anului 1300.
Mănăstirea Dominicană cu Hramul „Sfântul Nicolae” de la Târgoviște n-ar trebui să mai apară sub semnul întrebării în lumina documentelor prezentate și în această carte, dar și de alți cercetători din noua generație de istorici.
Mănăstirea Franciscană a cărei istorie a stat multă vreme doar în Cronica publicată de Bogdan Petriceicu Hașdeu are acum o nouă lucrare prin care se evidențiază vechimea și în cele din urmă rezistența acestui hram la Târgoviște.
Deși a contribuit mult la aprofundarea temei, apreciem în mod deosebit modestia autoarei care este de părere că „tema cercetată este departe de a fi finalizată”, dar speră ca „munca desfășurată până în această etapă să reprezinte un imbold pentru continuarea demersului științific.”
Mihai Oproiu
