Description
Monografia analizează relațiile României cu Comunitatea Economică Europeană (CEE sau Piața Comună) ca entitate, în perioada cuprinsă între 1957, anul înființării CEE, și 1989, anul prăbușirii sistemului socialist în România. Studiul răspunde la câteva întrebări principale: Cum a văzut România integrarea vest-europeană și cum a evoluat percepția sa în această privință? Cum și când și-a conceptualizat România relațiile cu Piața Comună și, mai ales, de ce? Cum a fost pusă în practică această concepție și cu ce rezultate? Care sunt principalele caracteristici ale acestei relații și ce ne spun ele despre politica externă a României postbelice, în general?
Lucrarea contestă abordarea istoriografică anterioară, care interpretează politica externă și internă a României postbelice prin lentila dihotomiei Est-Vest, socialism- capitalism, apropiere/distanțare de URSS, apropiere/ distanțare de Occident. Folosind ca studiu de caz relațiile cu Piața Comună, volumul propune un alt model de interpretare pentru politica externă a României postbelice – o alternativă la teza tradițională rezumată prin formula „România între Est și Vest”.
Cuprins
Lista abrevierilor. 7
Lista tabelelor. 11
Mulțumiri 13
Introducere. 15
România postbelică și „visul de aur al omenirii” 21
1.1. „O semicolonie” a capitalismului 24
1.2. „O țară dezvoltată din punct de vedere economic” 33
România și începutul integrării vest-europene. 43
2.1. Planul Schuman. 44
2.2. „Dictatura supranațională” a marilor puteri 50
2.3. Planul Pleven. 54
2.4. Contra „suprastatului” european. 58
România și Tratatele de la Roma. 73
3.1. Euratomul – „amenințare la adresa păcii” 74
3.2. Piața Comună – „contopire (…) pas cu pas, sector cu sector” 80
3.3. Contra „federalismului european” 85
Reacții și relații bilaterale (1957-1968) 93
4.1. Opoziționism și separatism.. 94
4.2. Bilateralism și pragmatism.. 103
4.3. Un exemplu: Relațiile România-RFG.. 116
Primele contacte (1968-1974) 123
5.1. Interese divergente. 124
5.2. „Contacte neoficiale” și „tehnice” 132
5.3. Strategia României față de CEE. 149
5.4. România – țară socialistă în curs de dezvoltare. 167
Acorduri sectoriale (1975-1980) 203
6.1. Nevoia unui cadru juridic. 203
6.2. Acordurile sectoriale: primele discuții 223
6.3. Acordul în domeniul comerțului cu textile. 231
6.4. Alte acorduri sectoriale: comerțul cu produse siderurgice și industriale. 246
6.5. Propuneri respinse: pescuit, agricultură, transporturi, credite. 267
Criza anilor 1980. 283
7.1. Aplicarea acordurilor sectoriale. 286
7.2. Acordul global – un eșec. 308
7.3. Drepturile omului – ipoteze. 319
7.4. „Europa unită” și sfârșitul unui regim.. 336
Concluzii 349
Referințe. 353