Descriere
Volum colectiv dedicat prof. Corneliu Mihail Lungu la 70 de ani.
”Recunoștința colegilor și prietenilor față de un membru distins al breslei istorice, ajuns la vârsta unei bogate experiențe profesionale, a maturității depline și a înțelepciunii profunde, se poate concretiza în diverse forme. Cum însă cartea reprezintă semnul distinctiv și peren, „unealta” cotidiană și indispensabilă a intelectualului de elită, nu există o mai mare satisfacție decât aceea de a putea oferi celui omagiat, istoricului și arhivistului CORNELIU-MIHAIL LUNGU, o lucrare elaborată, deopotrivă, de maeștri și ucenici, de profesori și discipoli.
Născut la 9 noiembrie 1943, în comuna Răsuceni, județul Vlașca (astăzi, județul Giurgiu), în vremuri grele de război, dar sub oblăduirea protectorilor arhangheli Mihail și Gavril, Corneliu-Mihail Lungu a urmat studiile gimnaziale și liceale pe meleagurile natale, îndreptându-și, apoi, pașii spre Facultatea de Istorie a Universității din București, pe care a absolvit-o cu succes în 1967. Timp de doi ani și jumătate și-a făcut ucenicia ca tânăr profesor de liceu, pentru ca din anul 1970 să ocupe, prin concurs, postul de arhivist la instituția pe care o va servi cu credință și devotament aproape 40 de ani, Arhivele Naționale, acest adevărat „depozitar sacru” al mărturiilor istorice. Aici a avut contactul direct cu documentele istorice, familiarizându-se cu ordonarea, selecționarea și inventarierea lor, aici a descoperit valoarea acestora pentru clarificarea trecutului zbuciumat al neamului românesc.
Ca urmare a interesului și seriozității de care a dat dovadă de-a lungul timpului, a urcat treptele ierarhiei arhivistice și s-a perfecționat continuu, însușindu-și cunoștințe temeinice de paleografie chirilică și limba germană, ceea ce-i va facilita, ulterior, accesul la documentele din prima jumătate a secolului al XIX-lea, dar și explorarea arhivelor germane și austriece.
În anii ’80, concomitent cu activitatea de cercetare și cea editorială, în calitate de secretar și, apoi, redactor al publicației „Revista Arhivelor”, și-a asumat responsabilitatea coordonării mai multor departamente din cadrul Arhivelor Naționale, printre care amintim: cel privind perfecționarea pregătirii de specialitate a personalului instituției, Serviciul de informatică arhivistică, Serviciul metodologie și control, dobândind, pe de o parte, experiența necesară, iar pe de altă parte, confruntându-se atât cu probleme de legislație, cât și cu necesitatea elaborării prognozelor și strategiilor specifice domeniului.
În timpul evenimentelor din decembrie 1989, în momente grave de confuzie și manipulare, instituția Arhivelor, subordonată Ministerului de Interne, a constituit ținta unor atacuri cu focuri de armă, ceea ce putea pune în pericol tezaurul arhivistic național. În acest context, împreună cu alți colegi, Corneliu-Mihail Lungu a contribuit la salvarea patrimoniului documentar arhivistic.
Din 1992, timp de zece ani, având în vedere experiența dobândită și profesionalismul de care a dat dovadă, a exercitat funcția de Director al celui mai important compartiment la nivelul instituției, Direcția Arhivelor Naționale Istorice Centrale, pentru ca în perioada 2002-2007 să ocupe postul de Director General al Arhivelor Naționale, funcție cu rang de ministru secretar de stat. În toată această perioadă a depus eforturi considerabile pe lângă forurile decizionale pentru reînființarea unei instituții de învățământ superior de specialitate, anume Facultatea de Arhivistică, inițiativă încununată de succes, pentru elaborarea și redactarea unui proiect de lege a Arhivelor Naționale, care să răspundă noilor cerințe, dar, în egală măsură, să protejeze patrimoniul arhivistic național (tentativă rămasă, din păcate, la stadiul de proiect). Totodată, a încurajat încheierea unor acorduri externe de colaborare cu instituții similare, acorduri menite a face cunoscut și a pune mai bine în valoare tezaurul nostru arhivistic.
Latura administrativă a activității sale profesionale s-a împletit permanent cu cercetarea științifică, așa cum o demonstrează obținerea titlului de doctor în istorie la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj Napoca (în 1998), precum și cele 22 de cărți publicate, în calitate de autor, co-autor, editor sau coordonator, la care se adaugă peste 200 de studii, articole și comunicări publicate ori susținute la diferite manifestări științifice naționale și internaționale. Ca o recunoaștere a prestigiului său științific, este ales membru în numeroase asociații de profil și colegiile de redacție ale unor reviste de specialitate și membru corespondent al Academiei Oamenilor de Știință din România, secția de Științe Istorice și Arheologice.
Preocupat și dornic să împărtășească cunoștințele acumulate, Corneliu-Mihail Lungu se consacră și învățământului superior, fiind, mai întâi, cadru didactic la Facultatea de Arhivistică din București, iar din anul 2002, profesor universitar titular la Facultatea de Istorie, Filosofie, Geografie, Universitatea din Craiova și conducător de doctorat la aceeași instituție în domeniul Istorie, colaborator, în calitate de profesor asociat, la Universitatea „Spiru Haret” (2007-2010) și Universitatea „Hyperion” din București (2010 și în prezent).
Am avut fericitul prilej să-l cunosc pe profesorul universitar Corneliu-Mihail Lungu la instituția de învățământ craioveană, în anul 2002, unde am colaborat îndeaproape la cursurile și seminariile de istorie modernă a românilor ori de relații internaționale. De la început, pasiunea Domniei Sale față de istorie, în general, și documentul de arhivă ca fundament al cercetării istorice, în mod particular, vocația de profesor și cercetător au contribuit la apropierea dintre noi, la închegarea unei trainice prietenii, fondată pe respect și considerație.
Prelegerile sale universitare ori comunicările susținute cu diferite prilejuri, mereu argumentate cu surse documentare inedite, tonalitatea gravă a vocii sale, într-un crescendo menit a sublinia ideile esențiale și a menține treaz interesul auditoriului, apărarea și promovarea valorilor naționale, impulsionarea tinerilor în descoperirea adevărului istoric și interpretarea mărturiilor sunt doar câteva din aspectele care ne dezvăluie personalitatea sa și explică prețuirea de care se bucură în rândul studenților, colegilor și prietenilor.
Profesorul a acordat o atenție aparte temelor de cercetare la nivelul Școlii doctorale și a îndrumat cu multă răbdare și înțelegere, dar și cu rigurozitate științifică, activitatea de documentare a doctoranzilor, diferitele etape ale elaborării și redactării tezelor. Și astfel, rezultatele au fost pe măsura așteptărilor, cele aproape 30 de teze de doctorat, majoritatea dintre ele publicate, fiind de un înalt nivel științific, originale și bazate într-o proporție covârșitoare pe documente de arhivă inedite, sporind prestigiul Școlii doctorale de Istorie de la Universitatea din Craiova. La rândul lor, foștii doctoranzi, acum profesori sau cercetători, i-au păstrat o adâncă recunoștință, fiecare reîntâlnire reprezentând o satisfacție de ambele părți.
Cât privește Omul, Corneliu-Mihail Lungu radiază o energie mereu pozitivă, prezența sa este de natură a încânta și destinde pe participanții la o conversație, oricând dispus a împărtăși sau asculta o glumă, dar, totodată, un caracter aparte, sincer și corect, generos și afabil, sensibil la tot ceea ce înseamnă ideea națională, sentimentul național.
Cei 70 de ani pe care-i împlinește nu reprezintă altceva decât o nouă etapă a existenței. O demonstrează dinamismul care-l caracterizează, calitățile de bun organizator, spiritul său vioi, adeseori iscoditor și provocator, caracterul integru și fidelitatea de care dă dovadă în relațiile cu prietenii.
Acum, la ceas aniversar, îi dorim Profesorului și Magistrului nostru, multă sănătate, energie creatoare și un călduros LA MULȚI ANI!
Prof. univ. dr. Sorin Liviu Damean
Directorul Departamentului de Istorie și Relații Internaționale
Universitatea din Craiova
TABULA GRATULATORIA
Lucian Amon (conf. univ. dr., Universitatea din Craiova)
Denisa-Victoria Andronache (drd., Universitatea din Craiova)
Cezar Avram (prof. univ. dr., Universitatea din Craiova. Director Academia Română – Institutul de Cercetări Socio-Umane „C.S. Nicolăescu-Plopşor”, Craiova)
Dan Berindei (membru al Academiei Române. Vicepreşedinte al Academiei Române. Preşedinte de Onoare al Secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologie)
Nicolae Bocşan (prof. univ. dr., Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca)
Ioan Bolovan (prof. univ. dr., Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca)
Sorina Paula Bolovan (conf. univ. dr., Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca)
Constantin Buşe (prof. univ. dr., Universitatea din Bucureşti. Membru titular al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România)
Gheorghe Buzatu (prof. univ. dr. Membru titular al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România)
Mihaela Camelia Buzatu (dr., Universitatea din Craiova)
Ion Calafeteanu (prof. univ. dr., Universitatea „Valahia” din Târgovişte. Director general adjunct al Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989)
Iulian Cârţână (prof. univ. dr., Universitatea „Hyperion”, București)
Dinică Ciobotea (prof. univ. dr., Universitatea din Craiova)
Valentin Ciorbea (prof. univ. dr., Universitatea „Ovidius”, Constanţa)
Ştefania Ciubotaru (dr., Muzeul Naţional Cotroceni)
Corneliu Ciucanu (dr., cercetător științific, Centrul de Istorie şi Civilizaţie Europeană, Filiala Iaşi a Academiei Române)
Marusia Cîrstea (conf. univ. dr., Universitatea din Craiova)
Ionuţ Cojocaru (lector univ. dr., Universitatea Europei de Sud-Est Lumina, București)
Marian Cosac (lector univ. dr., Universitatea „Valahia” din Târgovişte)
Sorin Cristescu (lector univ. dr., Universitatea „Spiru Haret”, Bucureşti)
Mihaela Damean (dr., Universitatea din Craiova)
Sorin Liviu Damean (prof. univ. dr., Universitatea din Craiova. Director al Departamentului de Istorie și Relații Internaționale. Membru asociat al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România)
Lucian Dindirică (dr., Director al Bibliotecii Judeţene Dolj „Alexandru şi Aristia Aman”)
Constanţiu Dinulescu (conf. univ. dr., Universitatea din Craiova. Preşedinte al Societăţii de Ştiinţe Istorice din România – filiala Dolj)
Silviu Bertoni Dragomir (prof. dr., Colegiul Național „Elena Cuza”, Craiova)
Mihai D. Drecin (prof. univ. dr., Universitatea din Oradea. Membru asociat al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România)
Gheorghe Dumitrașcu (prof. univ. dr., Constanţa)
Horia Dumitrescu (dr., Director al Muzeului Vrancei, Focşani. Membru asociat al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România)
Alesandru Duțu (prof. univ. dr., Bucureşti)
Aurelia Florescu (prof., Craiova)
Adrian Frunză (prof., Craiova)
Alexandrina-Daniela Ciobotea Gavrilă (referent superior, Serviciul Judeţean Dolj al Arhivelor Naţionale)
Tasin Gemil (prof. univ. dr., Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca. Director al Institutului de Turcologie și Studii Central-Asiatice)
Lavinia-Dacia Gheorghe (dr., Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa)
Florin Gh. Gheţău (prof. dr., Școala Gimnazială nr. 3, Lupeni)
Alexandru Ghişa (dr., consilier diplomatic, Arhiva Ministerului Afacerilor Externe al României, București)
Mihai Ghiţulescu (lector univ. dr., Universitatea din Craiova)
Hadrian Gorun (lector univ. dr., Universitatea „Constantin Brâncuşi”,
Târgu-Jiu)
Constantin Hlihor (prof. univ. dr., Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”, București. Decanul Facultății de Istorie)
Stoica Lascu (conf. univ. dr., Universitatea „Ovidius” din Constanţa)
Liviu Maior (prof. univ. dr., Cluj-Napoca)
Miodrag Milin (prof. univ. dr., Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad. Cercetător științific I Academia Română – Institutul de Cercetări Socio-Umane „Titu Maiorescu”, Timișoara)
Silviu Miloiu (conf. univ. dr., Universitatea „Valahia” din Târgovişte. Director al Centrului de Cercetare a Istoriei Relațiilor Internaționale și Studii Culturale „Grigore Gafencu”)
Gabriel Moisa (conf. univ. dr., Universitatea din Oradea)
Dorina Nichifor (prof. dr., Inspectoratul Şcolar Judeţean Gorj)
Gheorghe Nichifor (prof. dr., Colegiul Naţional „Ecaterina Teodoroiu” din Târgu Jiu. Vicepreşedinte al Societăţii de Ştiinţe Istorice din România)
Florian Olteanu (lector univ. dr., Universitatea din Craiova)
Iulian Oncescu (lector univ. dr., Universitatea „Valahia” din Târgovişte)
Gheorghe Onișoru (prof. univ. dr., Universitatea „Spiru Haret”, București)
Ioan Opriş (prof. univ. dr., Universitatea „Valahia” din Târgovişte)
Petre Opriș (dr. lt. col. (r.), București)
Vladimir Osiac (prof. univ. dr., Universitatea din Craiova)
Petre Otu (prof. univ. dr., Universitatea din Pitești. Director adjunct al Institutului de Studii Politice și Istorie Militară, București. Președinte al Comisiei Române de Istorie Militară)
Alexandru Oşca (conf. univ. dr., Universitatea „Hyperion”, București)
Dumitru-Valentin Pătrașcu (dr., Muzeul Judeţean Gorj „Alexandru Ştefulescu”, Târgu-Jiu)
Ștefan Păun (prof. univ. dr., Prorectorul Universității „Hyperion”, București)
Diana-Mihaela Păunoiu (dr., cercetător ştiinţific III, Academia Română – Institutul de Cercetări Socio-Umane „C.S. Nicolăescu-Plopşor”, Craiova)
Rodica Marilena Păvălan (dr., Șef Serviciu Relații cu Publicul, Biblioteca Judeţeană Dolj „Alexandru şi Aristia Aman”)
George G. Potra (Director al Fundaţiei Europeane Titulescu, București. Membru corespondent al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România)
Tudor Răţoi (dr., Director al Arhivelor Naționale Mehedinţi)
Dorina N. Rusu (dr., Secretar ştiinţific Secţia de Istorie-Arheologie a Academiei Române, București)
Gheorghe Sbârnă (prof. univ. dr., Universitatea „Valahia” din Târgovişte)
Cristian Andrei Scăiceanu (dr., Muzeul Băncii Naționale a României, București)
Adi Schwarz (lector univ. dr., Universitatea din Craiova)
Costin Scurtu (lector univ. asociat dr. Universitatea „Ovidius” din Constanţa. Şeful Filialei Constanţa a Muzeului Militar Naţional „Regele Ferdinand I”)
Ioan Scurtu (prof. univ. dr. Membru titular al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România. Preşedinte al Secției de Științe Istorice și Arheologie, București)
Marilena Sima (muzeograf, Muzeului Vrancei, Focşani)
Ion Stanciu (prof. univ. dr., Universitatea „Valahia” din Târgovişte)
Florin-Ionuţ Stancu (drd., Consiliul Județean Dolj)
Teodora Stănescu-Stanciu (conf. univ. dr., Universitatea „Spiru Haret”, Bucureşti)
Onoriu Stoica (prof., Craiova)
Ionuţ Şerban (lector univ. dr., Universitatea din Craiova)
Diana-Mihaela Văncica (prof. dr., Colegiul Naţional Economic „Gheorghe Chiţu’’, Craiova)
Dumitru Vitcu (prof. univ. dr., Universitatea „Ștefan cel Mare”, Suceava)
Ilie Vulpe (dr., Craiova)
Ion Zainea (prof. univ. dr., Universitatea din Oradea)
Ion Zarzără (prof., Craiova)
ARGUMENT
Recunoștința colegilor și prietenilor față de un membru distins al breslei istorice, ajuns la vârsta unei bogate experiențe profesionale, a maturității depline și a înțelepciunii profunde, se poate concretiza în diverse forme. Cum însă cartea reprezintă semnul distinctiv și peren, „unealta” cotidiană și indispensabilă a intelectualului de elită, nu există o mai mare satisfacție decât aceea de a putea oferi celui omagiat, istoricului și arhivistului CORNELIU-MIHAIL LUNGU, o lucrare elaborată, deopotrivă, de maeștri și ucenici, de profesori și discipoli.
Născut la 9 noiembrie 1943, în comuna Răsuceni, județul Vlașca (astăzi, județul Giurgiu), în vremuri grele de război, dar sub oblăduirea protectorilor arhangheli Mihail și Gavril, Corneliu-Mihail Lungu a urmat studiile gimnaziale și liceale pe meleagurile natale, îndreptându-și, apoi, pașii spre Facultatea de Istorie a Universității din București, pe care a absolvit-o cu succes în 1967. Timp de doi ani și jumătate și-a făcut ucenicia ca tânăr profesor de liceu, pentru ca din anul 1970 să ocupe, prin concurs, postul de arhivist la instituția pe care o va servi cu credință și devotament aproape 40 de ani, Arhivele Naționale, acest adevărat „depozitar sacru” al mărturiilor istorice. Aici a avut contactul direct cu documentele istorice, familiarizându-se cu ordonarea, selecționarea și inventarierea lor, aici a descoperit valoarea acestora pentru clarificarea trecutului zbuciumat al neamului românesc.
Ca urmare a interesului și seriozității de care a dat dovadă de-a lungul timpului, a urcat treptele ierarhiei arhivistice și s-a perfecționat continuu, însușindu-și cunoștințe temeinice de paleografie chirilică și limba germană, ceea ce-i va facilita, ulterior, accesul la documentele din prima jumătate a secolului al XIX-lea, dar și explorarea arhivelor germane și austriece.
În anii ’80, concomitent cu activitatea de cercetare și cea editorială, în calitate de secretar și, apoi, redactor al publicației „Revista Arhivelor”, și-a asumat responsabilitatea coordonării mai multor departamente din cadrul Arhivelor Naționale, printre care amintim: cel privind perfecționarea pregătirii de specialitate a personalului instituției, Serviciul de informatică arhivistică, Serviciul metodologie și control, dobândind, pe de o parte, experiența necesară, iar pe de altă parte, confruntându-se atât cu probleme de legislație, cât și cu necesitatea elaborării prognozelor și strategiilor specifice domeniului.
În timpul evenimentelor din decembrie 1989, în momente grave de confuzie și manipulare, instituția Arhivelor, subordonată Ministerului de Interne, a constituit ținta unor atacuri cu focuri de armă, ceea ce putea pune în pericol tezaurul arhivistic național. În acest context, împreună cu alți colegi, Corneliu-Mihail Lungu a contribuit la salvarea patrimoniului documentar arhivistic.
Din 1992, timp de zece ani, având în vedere experiența dobândită și profesionalismul de care a dat dovadă, a exercitat funcția de Director al celui mai important compartiment la nivelul instituției, Direcția Arhivelor Naționale Istorice Centrale, pentru ca în perioada 2002-2007 să ocupe postul de Director General al Arhivelor Naționale, funcție cu rang de ministru secretar de stat. În toată această perioadă a depus eforturi considerabile pe lângă forurile decizionale pentru reînființarea unei instituții de învățământ superior de specialitate, anume Facultatea de Arhivistică, inițiativă încununată de succes, pentru elaborarea și redactarea unui proiect de lege a Arhivelor Naționale, care să răspundă noilor cerințe, dar, în egală măsură, să protejeze patrimoniul arhivistic național (tentativă rămasă, din păcate, la stadiul de proiect). Totodată, a încurajat încheierea unor acorduri externe de colaborare cu instituții similare, acorduri menite a face cunoscut și a pune mai bine în valoare tezaurul nostru arhivistic.
Latura administrativă a activității sale profesionale s-a împletit permanent cu cercetarea științifică, așa cum o demonstrează obținerea titlului de doctor în istorie la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj Napoca (în 1998), precum și cele 22 de cărți publicate, în calitate de autor, co-autor, editor sau coordonator, la care se adaugă peste 200 de studii, articole și comunicări publicate ori susținute la diferite manifestări științifice naționale și internaționale. Ca o recunoaștere a prestigiului său științific, este ales membru în numeroase asociații de profil și colegiile de redacție ale unor reviste de specialitate și membru corespondent al Academiei Oamenilor de Știință din România, secția de Științe Istorice și Arheologice.
Preocupat și dornic să împărtășească cunoștințele acumulate, Corneliu-Mihail Lungu se consacră și învățământului superior, fiind, mai întâi, cadru didactic la Facultatea de Arhivistică din București, iar din anul 2002, profesor universitar titular la Facultatea de Istorie, Filosofie, Geografie, Universitatea din Craiova și conducător de doctorat la aceeași instituție în domeniul Istorie, colaborator, în calitate de profesor asociat, la Universitatea „Spiru Haret” (2007-2010) și Universitatea „Hyperion” din București (2010 și în prezent).
Am avut fericitul prilej să-l cunosc pe profesorul universitar Corneliu-Mihail Lungu la instituția de învățământ craioveană, în anul 2002, unde am colaborat îndeaproape la cursurile și seminariile de istorie modernă a românilor ori de relații internaționale. De la început, pasiunea Domniei Sale față de istorie, în general, și documentul de arhivă ca fundament al cercetării istorice, în mod particular, vocația de profesor și cercetător au contribuit la apropierea dintre noi, la închegarea unei trainice prietenii, fondată pe respect și considerație.
Prelegerile sale universitare ori comunicările susținute cu diferite prilejuri, mereu argumentate cu surse documentare inedite, tonalitatea gravă a vocii sale, într-un crescendo menit a sublinia ideile esențiale și a menține treaz interesul auditoriului, apărarea și promovarea valorilor naționale, impulsionarea tinerilor în descoperirea adevărului istoric și interpretarea mărturiilor sunt doar câteva din aspectele care ne dezvăluie personalitatea sa și explică prețuirea de care se bucură în rândul studenților, colegilor și prietenilor.
Profesorul a acordat o atenție aparte temelor de cercetare la nivelul Școlii doctorale și a îndrumat cu multă răbdare și înțelegere, dar și cu rigurozitate științifică, activitatea de documentare a doctoranzilor, diferitele etape ale elaborării și redactării tezelor. Și astfel, rezultatele au fost pe măsura așteptărilor, cele aproape 30 de teze de doctorat, majoritatea dintre ele publicate, fiind de un înalt nivel științific, originale și bazate într-o proporție covârșitoare pe documente de arhivă inedite, sporind prestigiul Școlii doctorale de Istorie de la Universitatea din Craiova. La rândul lor, foștii doctoranzi, acum profesori sau cercetători, i-au păstrat o adâncă recunoștință, fiecare reîntâlnire reprezentând o satisfacție de ambele părți.
Cât privește Omul, Corneliu-Mihail Lungu radiază o energie mereu pozitivă, prezența sa este de natură a încânta și destinde pe participanții la o conversație, oricând dispus a împărtăși sau asculta o glumă, dar, totodată, un caracter aparte, sincer și corect, generos și afabil, sensibil la tot ceea ce înseamnă ideea națională, sentimentul național.
Cei 70 de ani pe care-i împlinește nu reprezintă altceva decât o nouă etapă a existenței. O demonstrează dinamismul care-l caracterizează, calitățile de bun organizator, spiritul său vioi, adeseori iscoditor și provocator, caracterul integru și fidelitatea de care dă dovadă în relațiile cu prietenii.
Acum, la ceas aniversar, îi dorim Profesorului și Magistrului nostru, multă sănătate, energie creatoare și un călduros LA MULȚI ANI!
Prof. univ. dr. Sorin Liviu Damean
Directorul Departamentului
de Istorie și Relații Internaționale
Universitatea din Craiova
OPERA OMNIA – CORNELIU-MIHAIL LUNGU
I – VOLUME
De la Pronunciament la Memorandum (1868-1892), Bucureşti, Editura Arhivelor Statului, 1993, 439 p. (coordonator şi coautor).
Diplomaţia europeană şi mişcarea memorandistă (1892-1896), Bucureşti, Editura Arhivelor Statului, 1995, 605 p. (coordonator şi coautor).
Independenţa României în conştiinţa europeană, Bucureşti, Editura Arhivelor Statului, 1997, 337 p. (coordonator şi coautor).
Revoluţia română de la 1848 în context european, Bucureşti, Editura Arhivele Naţionale, 1998, 495 p. (coordonator şi coautor).
1956 – Explozia; Percepţii române, iugoslave şi sovietice asupra evenimentelor din Polonia şi Ungaria, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 1996, 466 p. (autor).
România în timp şi spaţiu (album), Bucureşti, Editura Enciclopedică, 1997, 200 p. (coautor).
Transilvania în raporturile româno-austro-ungare (1876-1886), Bucureşti, Editura Viitorul Românesc, 1999, 469 p. (autor).
România în jocul marilor puteri (1939-1940), Bucureşti, Editura Curtea Veche, 2000, 557 p. (autor).
- Un act de justiţie, Bucureşti, Editura Elion, 2001, 493 p. (autor).
Românii din afara graniţelor, Bucureşti, Editura Viitorul Românesc, 2001, 335 p. (autor).
Relaţiile româno-austro-ungare (1875-1900), Bucureşti, Editura Silex, 2002, 400 p. (autor).
România în jocul marilor puteri (1939-1940), ediția a II-a, Bucureşti, Editura Curtea Veche, 2003, 559 p. (autor).
Făuritori ai Marii Uniri – Mărturii documentare, Bucureşti, Editura Elion, 2003, 297 p. (autor).
Stenogramele şedinţelor conducerii P.C.R., 23 septembrie 1944 – 26 martie 1945, Bucureşti 2003 (coautor).
Aurelian Sacerdoţeanu, Corespondenţă (1927-1974), Bucureşti, 2004, 358 p. (coordonator şi coautor).
- Un act de justiţie, ediţia a II-a, revăzută şi adăugită, Bucureşti, Editura Elion, 2005 (autor).
Album de documente: Din patrimoniul Arhivelor Naţionale, Bucureşti, 2006, 235 p. (coordonator şi coautor).
Arhivele înfruntând vremurile (mărturii documentare), Bucureşti, Arhivele Naţionale, 2006, 406 p. (coordonator şi coautor).
Legislaţia arhivistică românească (curs universitar), Bucureşti, Editura Fundaţia România de Mâine, 2008 (autor).
Conservarea şi restaurarea documentelor de arhivă (curs universitar), Bucureşti, Editura Fundaţia România de Mâine, 2008 (autor).
Managementul arhivelor (curs universitar), Bucureşti, Editura Fundaţia România de Mâine, 2009 (coautor).
Constituirea şi gestionarea documentelor de arhivă, Bucureşti, Editura Proxima, 2010.
II – VOLUME REEDITATE
(în colecția OPERA OMNIA a Editurii Tipo Moldova din Iași )
Transilvania în relaţiile româno-austro-ungare (1876-1886), Iași, Editura Tipo Moldova, 2010.
România în jocul marilor puteri (1938-1940), Iași, Editura Tipo Moldova, 2010.
- Un act de justiţie, Iași, Editura Tipo Moldova, 2010.
Relaţiile româno-austro-ungare (1875-1900), Iași, Editura Tipo Moldova, 2010.
De la Pronunciament la Memorandum (1868-1892), Iași, Editura Tipo Moldova, 2011.
Diplomaţia europeană şi mişcarea naţională a românilor, Iași, Editura Tipo Moldova, 2011.
III – STUDII ŞI ARTICOLE
- a) în reviste de specialitate şi periodice din ţară
Acţiuni desfăşurate în timpul Revoluţiei de la 1848, în dezbaterile instanţelor judiciare, în „Revista Arhivelor”, vol. XXXV, Supliment, 1973.
Aspecte ale activităţii lui Lucreţiu Pătrăşcanu, avocat al apărării în procese din perioada 1929-1930, în „Revista Arhivelor”, vol. XXXVI, nr. 3, 1974.
Răscoala grănicerilor şi ţăranilor din Oltenia în anii 1853-1854, în „Revista de istorie”, tom 38, nr. 1, 1975.
Supplex Libellus Valachorum în conştiinţa românilor, în „Bicentenar-Supplex Libellus Valachorum”, Tg. Mureş, 1991.
Rapoarte consulare austriece despre românii din Ardeal şi Bucovina, în „Centenarul Memorandului” (1892-1992), Cluj-Napoca, 1992.
Mişcarea memorandistă – expresie a luptei naţionale a tuturor românilor, în „Revista Studii de istorie”, 1992.
Memorandul din 1892, în „Studii şi articole de istorie”, LX-LXI (serie nouă), Bucureşti, 1993, pp. 108-114.
Omul politic Iuliu Maniu văzut prin prisma corespondenţei cu fruntaşii ardeleni, în volumul dedicat împlinirii a 120 de ani de la naştere, 40 de ani de la moarte, Zalău, 1993.
Alexandru Ioan Cuza – unificator, în „Renaşterea bănăţeană”, nr. 1 187, 22 ianuarie 1994.
Alexandru Ioan Cuza – reformator, în „Renaşterea bănăţeană”, nr. 1 188, 24 ianuarie, 1994.
Mărturii documentare privind rolul lui Al. Ioan Cuza ca unificator şi reformator, în „Analele Academiei Al. Ioan Cuza”, an II, 1994.
Arhivele Naţionale – expresie a unităţii teritoriale, în „Revista Arhivelor”, seria a III-a, vol. I, nr. 1-2, Cluj-Napoca, 1995.
Bogdan Petriceicu Haşdeu, un apostol al Arhivelor, în „Anuar”, vol. VII, Ploieşti, 1995.
Străin în propria ţară, în „Românul”, an VI, nr. 32, 14-20 august, 1995.
Dictatul de la Viena, în „Românul”, an VI, nr. 33, 21-27 august 1995.
Crima premeditată, în „Românul”, an VI, nr. 34, 28 august – 3 septembrie 1995.
Urmări ale Dictatului, în „Românul”, nr. VI, nr. 36, 11-17 septembrie 1995.
Memoria documentelor – despre maghiarizarea forţată a românilor, în „Curierul Naţional” din 26 iunie 1995.
Surse documentare din arhivele de stat vieneze privind istoria Banatului în sec. XVIIII, în „Das Banat im 18 Jhr.”, Timişoara, 1996.
Poziţia lui Carol I faţă de relaţiile României cu Austro-Ungaria, în „Analele de istorie” ale Universităţii Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, 1996.
Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale, în „Arhiva românească”, tom II, fasc. 2/1996.
Aurelian Sacerdoţeanu – teoretician şi practician al arhivisticii româneşti, în „Revista Arhivelor”, seria a III-a, vol. II, nr. 1-2, Cluj-Napoca, 1996.
Reacţii internaţionale faţă de Dictatul de la Viena, în vol. România în vara anului 1940 sub impactul politicii de forţă, Bucureşti, 1995.
Cultul pentru istoria neamului românesc, în „Renaşterea bănăţeană” (supliment de cultură literară şi artă), nr. 2 208, din 20 mai 1997.
Diplomaţia europeană şi Independenţa României, în „Azi”, din 9 mai 1997, p. 15;
Surse documentare externe privind Revoluţia din 1821, în „Analele Universităţii din Craiova”, Seria Istorie, nr. 2/1997.
Locul Arhivelor Naţionale în sistemul instituţional contemporan, în „Buletinul de informare şi documentare” nr. 1/1997, Bucureşti.
Ideea de independenţă la români oglindită în documente de arhivă, în Muzeul Judeţean Harghita.
Documente de arhivă privind semnificaţia zilei de 1 Decembrie, în Drobeta Turnu-Severin, 1997.
Funcţia socială a Arhivelor Naţionale, în „Buletinul de informare şi documentare nr. 2, Bucureşti 1997.
Independenţa română şi reacţia diplomaţiei Austro-Ungare, în „Anale de istorie” ale Universităţii Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, 1997.
Pagină din istoria Arhivelor bănăţene, în vol. Un erudit cărturar – Ioachim Miloia, Timișoara, Editura Mirton, 1997.
Unitatea românilor afirmată în Revoluţia de la 1848, în „Analele Prahovei”, 1998.
Mărturii contemporane de arhivă privind Unirea Principatelor, în „Analele Universităţii din Craiova”, Seria Istorie, nr. 3/1998.
Problematica şi tendinţele actuale în practica arhivistică românească, în „Hrisovul”, nr. 2/1998.
Personalitatea lui Alex. Ioan Cuza în documente externe de arhive, în Unirea din 1859 în conştiinţa naţională, Sfântu Gheorghe 1998.
Pregătirea şi strategia armatei române în perioada premergătoare şi în timpul războiului de independenţă, în „Analele Universităţii din Craiova”, Seria Istorie, nr. 4/1999.
Aurel Marc – omul şi arhivistul, în vol. Contribuţii la istoria judeţului Harghita, Sfântu Gheorghe, Editura Eurocarpatica, 2000.
Evaluări americane privind consecinţele războiului asupra României, în „Arhivele Prahovei”, nr. 5, Ploieşti, 2000.
Din istoria Arhivelor Vâlcene, în vol. Un secol de învăţământ vâlcean, Râmnicu Vâlcea, Editura Adrianso, 2001.
Istorie şi tezaur documentar, în „Dosarele istoriei, nr. 4(56), Bucureşti, 2001.
Arhivele mureşene la 50 de ani de existenţă, în „Anuarul Arhivelor Mureşene”, vol. I, Tg. Mureş, 2002.
Arhivele, păstrătoarele cărţilor de identitate ale unui neam, în „Magazin Istoric”, anul XXXVII serie nouă, nr. 10(439) oct. 2003.
Învăţământul arhivistic între tradiţie, prezent – perspectivă, în „Hrisovul” nr. IX, seria nouă, Bucureşti, 2003.
Noi mărturii documentare despre Marea Unire, în vol. Marea Unire din 1918 în contextul european, București, Editura Enciclopedică, Editura Academiei Române, 2003.
Studiu introductiv la lucrarea România şi Congresul de pace de la Berlin (1878), București, Editura Mica Valahie, 2005.
Instituţia Arhivelor Naţionale la 175 de ani, în „Revista Arhivelor”, an LXXXIII, vol. LXIX, nr. 2, 2006.
Une brève histoire, în „Revista Arhivelor”, an LXXXIII, vol. LXXI, nr. 4, 2006.
Personalitatea lui Nicolae Iorga reflectată în documente de arhivă, în Nicolae Iorga (1871-1940), Studii şi documente, vol. III, București, Editura Universităţii din Bucureşti, 2007.
Surse externe privind Revoluţia lui Tudor Vladimirescu, în „Analele Universităţii din Craiova”, seria istorică, an XII, nr. 12, Craiova, Editura Universitaria, 2007.
De la tradiţia arhivistică la managementul arhivelor, în Analele Universităţii „Spiru Haret”, seria Istorie, nr. 11, 2008.
Documentele de arhivă, temelia operei istoricului Gheorghe Buzatu, în vol. Politică, diplomaţie şi război, Profesorul Gheorghe Buzatu la 70 de ani, coordonatori Sorin Liviu Damean, Marusia Cîrstea, Craiova, Editura Universitaria, 2009.
Relaţii româno-austro-ungare în perioada 1878-1886, în vol. Relaţii internaţionale şi studii de istorie. Omagiu profesorului Constantin Buşe, coordonator Constantin Hlihor, București, Editura Universităţii din Bucureşti, 2009.
Afirmarea identităţii naţionale de la Supplex Libellus Walachorum la Memorandum, în vol. „Călător prin istorie”, Omagiu profesorului Liviu Maior la împlinirea vârstei de 70 de ani, Cluj-Napoca, 2010.
Integritatea statală a României, la 1918 şi în prezent, în vol. Stat şi societate în Europa, coordonatori Marusia Cîrstea, Sorin Liviu Damean, Craiova, Editura Universitaria, 2011.
Actualitatea problemelor privind prelucrarea şi gestionarea documentelor din perioada modernă şi contemporană, în Profesioniştii noştri, Dumitru Zaharia la 85 de ani, coordonator Ioan Lăcătuşu, Sfântu-Gheorghe, Editura Eurocarpatica, 2011.
Aspecte ale evoluţiei relaţiilor ruso-române în viziunea lui Nicolae Iorga, în vol. Continuitate istorică în timp şi spaţiu. Profesorul Vladimir Osiac la 70 de ani, Craiova, Editura Universitaria, 2011.
O viaţă de arhivist, în vol. Liviu Boar la 60 de ani, Centrul European de Studii Covasna-Harghita, Sfântu-Gheorghe, 2011.
Unele particularităţi ale prelucrării documentelor constituite în fonduri personale sau familiale, în ibidem.
Afirmarea problemei naţionale a românilor pe plan european în secolul al
XIX-lea, în „Studii de istorie”, Brăila, Editura Istros, 2012.
Unitatea românilor şi a teritoriului lor din trecut în actualitate, în vol. Destin de istoric. In Honorem, Dinu C. Giurescu, coordonatori Dinică Ciobotea, Cezar Avram, Vladimir Osiac, Târgovişte, Editura Cetatea de Scaun, 2012.
Unitatea românilor şi a teritoriului lor – necesitate obiectivă în era Uniunii Europene, în Profesioniştii noştri, vol. V, Ioan Lăcătuşu, arhivist, istoric, sociolog la 65 de ani, vol. II, Sfântu-Gheorghe, Editura Eurocarpatica, 2012.
Adrian Pricop – omul, arhivistul, în „Anuarul” Arhivelor Naţionale Bacău „Acta bacoviensia”, nr. VII, 2012.
Anexarea Basarabiei în 1812, un act premeditat, în „Studii de Istorie”, vol. II, Brăila, Editura Istros, 2013.
- b) în reviste din străinătate şi materiale în limbi străine
Sur la Création et l’organisation des documents contemporaine, dans „Actes dé la Conference Européene des Archives, Budapest, 1985.
Die Rumänische Teilung – Der Fall Bessarabien, Akademie für Politik und Zeitgeschehen der Hanns-Seidel-Stiftung, 1991.
Percepţii franceze privind modernizarea şi reforma societăţii româneşti
(1848-1864), dans „Revue Internationale d’Histoire Militaire”, nr. 83, 2003.
Quellenmaterial aus dem Hans-Hof und Staatsarchiv – Wien, zur Geschichte des Banats im 18 Jahrhundert, in „Das Banat” im 18 Jhr, Timişoara, 1996.
Diplomatic Sources Concerning the National Struggle of the Romanians
(1892-1896), Analele Universităţii „Spiru Haret”, seria Istorie, nr. 12, 2009.
The Tragedy of the Romanians in 1812, a Premeditated Act, in „Annals”, series on History and arheology, Academy of Romanin Scientists, vol. IV, nr. 2, Bucureşti, 2012.
- c) cronici
Manifestările ştiinţifice ale Arhivelor Statului, în „Revista Arhivelor”,
vol. XXXVII, nr. 4, 1975.
Comemorarea de către Academia Română a centenarului naşterii lui Constantin Moisil, în „Revista Arhivelor”, vol. XXXIX, nr. 1, 1977.
Perfecţionarea pregătirii profesionale a arhiviştilor, în „Revista Arhivelor”, vol. LVI, nr. 1, 1979.
Concluzii pe marginea simpozionului redactorilor periodicelor de documentare, biblioteci şi arhive, în „Revista Arhivelor”, vol. LVI, nr. 1, 1979.
Învăţământul profesional în Arhivele Statului, în „Revista Arhivelor”, vol. XLIII, nr. 4, 1981.
Cercetări în arhivele străine, în „Revista Arhivelor”, vol. LVI, nr. 4, 1979, vol. LVI, nr. 3-4, 1980, vol. XLIII, nr. 3, 1981.
Manifestări ştiinţifice internaţionale, în „Revista Arhivelor”, vol. XLVIL nr. 3, 1985.
- d) recenzii, note bibliografice şi prezentări de carte
Mihai Apostol, Contribuţii la istoria culturii ploieştene, Ploieşti, 1973, în „Revista de istorie”, tom 30, nr. 1, 1977.
Gh.D. Iscru, Contribuţii privind învăţământul la sate în Ţara Românească, până la jumătatea secolului al XIX-lea, București, Editura Didactică şi Pedagogică, 1975, în „Revista Arhivelor”, vol. XXXVIL nr. 3, 1975.
Stat şi societate, vol. II, coordonatori Ionuţ Şerban, Lucian Dindirică, Craiova, Editura Aius, 2010 în „Annals”, vol. III, nr. 3, 2011.
Iluzii, teamă, trădare şi terorism internaţional = 1940. Omagiu profesorului Ioan Scurtu, coordonatori Gh. Buzatu, Marusia Cîrstea, Horia Dumitrescu, Cristina Păiușan-Nuică, Iași, Casa Editorială Demiurg, 2010, în „Annals”, vol. III, nr. 3, 2011.
George Damian, Florin Vărzaru, Românii din Bugeac pe cale de dispariţie, Bucureşti, 2010, în „Annals”, vol. III, nr. 3, 2011.
Iulian Cârţână, Eduardt Samoilă, Geopolitica şi relaţiile internaţionale ale României în timpul lui Carol I, Târgovişte, Editura Transversal, 2012, în „Annals”, vol. IV, nr. 3, 2012.
Stat şi societate în Europa, vol. IV, coordonatori Mihai Ghițulescu, Lucian Dindirică, Târgoviște, Editura Cetatea de Scaun, 2012, în „Annals”, vol. IV, nr. 3, 2012.
Pagini din diplomaţia română, vol. III, București, Fundaţia Europeană Nicolae Titulescu, 20 septembrie 2011.
Ioan Pelivan, părinte al mişcării naţionale din Basarabia, Bucureşti, Editura Biblioteca Bucureştilor, 2011, Târgul de carte „Gaudeamus”, 25 noiembrie 2011.
