Descriere
Dragi și stimați cititori,
Povestea noastră, bazată în mare parte pe memoria afectivă, se încheie odată cu anul 1948, când urgia naționalizărilor și apoi a demolărilor a atins cu aripi devastatoare urbea noastră.
O mână nevăzută, pe negândite, a șters nepăsătoare câteva veacuri de istorie, aici unde încă din Evul Mediu a pulsat o puternică viață economică, culturală, comercial-negustorească. Nucleul acestei vieți, zona cea mai dinamică, a fost distrus în proporție de 80% în timp de pace. Acest album, făurit cu inima, sperăm să vă ajute să reconstituiți lumea clădită de „oamenii care au fost”, care au trăit ca și noi, au visat, au muncit, au construit, nu au distrus.
Catrinel Lăzărescu-Tănase
Cuprins
Cuvânt introductiv / 5
În memoria fratelui meu, Alexandru Adrian Lăzărescu / 7
1. TÂRGOVIȘTEA DE LA 1900 VĂZUTĂ DE CONTEMPORANI / 9
2. „LA BELLE ÉPOQUE” – ELEGANȚA UNEI EPOCI. Doamne, domni, cupluri, vlăstare / 13
3. TÂRGOVIȘTE, PE DRUMUL IEȘIRII DIN EVUL MEDIU SPRE MODERNIZARE / 41
4. ORGANIZAREA NEGUSTORILOR ÎN ORAȘ / 59
5. ORGANIZAREA COMERCIAL – MEȘTEȘUGĂREASCĂ A TÂRGOVIȘTEI
DE LA SFÂRȘITUL SECOLULUI AL XIX-LEA ȘI PÂNĂ ÎN 1948 / p. 71
6. INSTITUȚII DE CREDIT / p. 79
7. HANURI ȘI HOTELURI / p. 85
8. PERSONALITĂȚI, OAMENI DE VAZĂ CU TĂRIE DE CARACTER. / p. 91
9. COMUNITĂȚI ETNICE / p. 101
10. REFACEREA DUPĂ RĂZBOI – PERIOADA DE ÎNFLORIRE ECONOMICĂ / p. 105
11. INSTITUȚII / p. 121
12. CASE NEGUSTOREȘTI EDIFICATE ÎN PERIOADA ÎNFLORIRII ECONOMICE
A ORAȘULUI / p. 135
13. PORTRETE DE NEGUSTORI / p. 151
14. ȘCOALA, LOC DE ILUMINARE, ROL VITAL ÎN VIAȚA
COMUNITĂȚII TÂRGOVIȘTENE / p. 195
15. INSTITUȚII MILITARE CARE AU FIINȚAT ÎN TÂRGOVIȘTE / p. 221
16. MOMENTE FERICITE DIN VIAȚA TÂRGOVIȘTENILOR / p. 245
Bibliografie selectivă / 259
Cuvânt introductiv de Marian Curculescu
Istoria Târgoviștei este reflectată în diverse lucrări, inclusiv o enciclopedie, în care principalul element informativ este cuvântul scris. Iată că acum, în anul de grație 2024, apare o lucrare deosebită, în fapt un album istoric, unde cu ajutorul neprețuit al fotografiei, însoțită de informații și comentarii de mare interes, descoperim vremurile demult apuse ale orașului. Acest eveniment cultural îl datorăm doamnei Catrinel Lăzărescu Tănase, moștenitoarea și păstrătoarea arhivei fotografice a bunicului său, Iorgu Lăzărescu, important negustor și întreprinzător de la sfârșit de secol XIX și prima jumătate secolului XX, precum și fructuoasei colaborări cu distinsul istoric Mihai Oproiu și cu Iulia Ghercă, redactor șef la Televiziunea „Columna”.
Arhiva fotografică folosită în această lucrare s-a „cristalizat” în a doua jumătate a secolului XIX, îndeosebi după căsătoria lui Iorgu Lăzărescu cu Zinca Zărnescu, în anul 1892, și cuprindea la început aspecte din viața comunității locale. În a doua parte a secolului XX, arhiva a fost completată de către Adrian Alexandru Lăzărescu, nepotul lui Iorgu Lăzărescu, el însuși un pasionat fotograf, și trecând prin vremurile de restriște postbelice a ajuns până astăzi, ca un prețios și original tezaur de istorie și suflet.
Cititorul găsește aici imagini inedite, însoțite de comentarii și mărturisiri despre o lume care s-a dus și care ne apare într-o lumină nouă, altfel decât o știam până acum, o lumină captivantă și accesibilă nu doar istoricilor, ci și marelui public. Ceea ce-i dă atractivitate albumului este atât interesul stârnit de ineditul fotografiilor, cât și calitatea acestora, multe dintre ele fiind făcute la vestite ateliere fotografice din București (Mandy- fotograful Curții Regale, Rudolph Haberstumph, Max Schuvarzp, L. Korn, L. Waissman, Marc Atelier de Fotografie New York – C. Weiss, Atelier High, ș. a.), sau din Târgoviște (R. Haberstumph – Cabinet Portrait, Zissu). Ele prezintă un interes aparte întrucât unele aparțin perioadei de pionierat a fotografiei, fiind realizate inclusiv prin tehnica ferotipiei, inventată în anul 1853 de Adolphe Alexandre Martin, care consta în obținerea unui pozitiv (fotografie finală) pe suport de tablă cositorită și acoperită cu un strat de culoare neagră pe care erau aplicate substanțe fotosensibile. Structurat cu grijă pentru detalii, albumul se referă la teme diverse, care ne fac să rezonăm cu societatea târgovișteană de la cumpăna secolelor XIX-XX.
Descoperim Târgoviștea la anul 1900, prin fotografii și cărți poștale „întregite” cu emoționante amintiri ale unor distinse personalități, precum scriitorul Ioan Alexandru Brătescu-Voinești, avocatul Ionel Nicolaescu sau Pantazi Ghica. Deosebit de interesante sunt fotografiile și informațiile despre vestita La Belle Époque (sfârșit de secol XIX, început de secol XX), în care vedem doamne, domni și cupluri cu ținute elegante, specifice vieții cotidiene, dar mai ales ținutele de gală, ocazionate de manifestări speciale: baluri (cel mai cunoscut fiind Balul ofițerilor), baluri mascate, concursuri de frumusețe (descoperim și personalități care făceau parte din comisa de jurizare), evenimente din viața personală, întâlniri oficiale, plimbări în Grădina publică din fața Primăriei, ș. a.
Fotografiile însoțesc drumul orașului spre epoca modernă și ne oferă posibilitatea să pătrundem în tumultuoasa viață comercială a orașului, cu multiplele ei aspecte: mutarea Târgului din Afară în zona centrală, organizarea negustorilor, categorii de negustori, generalizarea prăvăliilor spre sfârșit de secol XIX, organizarea comercial-meșteșugărească (tipuri de sindicate, Cercul Meseriașilor, Sfatul Negustorilor, Camera de Comerț și Industrie, etc.), instituții de credit (tipuri de bănci, Societatea „Stelea”), portrete și familii de negustori, comerțul de pe Ulița Târgului (devenită Strada Libertății), hanuri și hoteluri, case negustorești, ulicioare cu „parfum” medieval, familii și copii, ș.a.
Un capitol emoționant este cel care înfățișează familia lui Iorgu Lăzărescu și a urmașilor săi. Fotografiile „vorbesc” peste timp despre realizările meritorii ale acestui negustor (locuință, cinematograf, berărie, restaurant), despre oaspeții de seamă care i-au trecut pragul (regele Carol I, principele Ferdinand, politicieni, oameni de cultură, generali, etc.), dar și despre diverse evenimente petrecute într-o viață de om: stagiul militar, logodna și căsătoria, botezul băiatului, întâlniri de familie cu rudele și prietenii, modalități de distracție, precum promenadele la Sinaia cu „trenul de plăcere”, petreceri cu lăutari, mese la vie sau la iarbă verde, participarea la spectacole de teatru în Grădina „Curcubeu”, ș.a. Fotografiile nu înseamnă doar o trecere în revistă a preocupărilor lui Iorgu Lăzărescu pentru a „evada” din condiția socială modestă și a accede în lumea celor înstăriți, ci și o bună ocazie pentru noi de a surprinde drumul comunității târgoviștene spre modernizare și spre schimbările de mentalitate din pragul secolului XX.
Albumul ne permite să intrăm în atmosfera anilor interbelici, o perioadă „încărcată” de realizări și evenimente. Cu ochii fotografului vedem personalități politice și culturale (Constantin Nicolaescu, frații Ion și Constantin Dimitriu, Lăzărică Petrescu, Irimescu-Cândești, Vasile Blendea, Smaranda Gheorghiu, ș.a.), comunități etnice (mozaică, catolică, italiană, bulgară), lăcașuri de cult și slujitorii lor, grupuri de funcționari și judecători, case negustorești sau ale altor târgovișteni cu stare (medici, pictori, ș.a.), Târgul sau Oborul de săptămână, case vechi de pe Calea Domnească, Halele centrale, viața cotidiană pe strada Ion C. Brătianu, Târgul Moșilor, familii de constructori italieni, ș.a. Întregind istoria Târgoviștei de altădată, albumul ne invită să descoperim imaginea școlilor, a dascălilor care le-au slujit și a elevilor care le-au trecut pragul, să cunoaștem instituțiile militare și pe destoinicii ofițeri și generali care au activat aici, să rememorăm evenimente importante legate de vestitele licee „Constantin Carabella” și „Ienăchiță Văcărescu”, de prezența unor personalități precum Elena Văcărescu, Ion Minulescu, Ioan Alexandru Brătescu-Voinești sau miniștri precum Constantin Angelescu, I. G. Duca, Gheorghe Mârzescu, Victor Iamandi, Constantin Dimitriu ș.a.
Vedem în fotografii interesul pe care-l stârneau vestitele concursuri hipice de pe Hipodrom, care atrăgeau în tribune multă lume, între care oameni de vază sau frumuseți feminine locale sau bucureștene, ne întâlnim cu frumoasele „bătăi cu flori”, organizate de obicei de Ziua Regalității (10 Mai), când pe Bulevardul Carol I ieșeau la promenadă care alegorice (trăsuri, căruțe) împodobite cu flori și roți la harnașamente. Albumul ne confirmă că generațiile trecute, ca și noi astăzi, erau dornice de trăirea unor evenimente fericite, care exprimau bucuriile vieții și care adesea rămân „cristalizate” în memoria colectivă. Dar nu numai atât. Răsfoindu-i paginile, constatăm cu o undă de regret că unele dn acele manifestări, plăcute târgoviștenilor de altădată au dispărut, cum a dispărut și portul popular, dar ne bucurăm că acest minunat album le mai păstrează în amintire.
Șirul prezentărilor se oprește la anul 1948 când, spun autorii, „urgia naționalizărilor și apoi a demolărilor a atins cu aripi devastatoare urbea noastră”. Știm cu toții că timpul nu stă pe loc, el se adună peste oameni, generațiile se succed și odată cu această infinită „rotație” apar mentalități, preocupări, obiceiuri și distracții noi, existând riscul ca peste ce a fost ieri, să se aștearnă o nedreaptă uitare. Privind lucrurile în această „cheie”, înțelegem valoarea deosebită a acestui album și rolul său de „fereastră” spre trecutul încărcat de istorie al Târgoviștei.
Se cuvin calde mulțumiri autorilor și Editurii Cetatea de Scaun care ne fac părtași la un eveniment cultural de excepție, eveniment care constituie un elegant îndemn pentru generațiile de azi de a cunoaște și a prețui modul de viață și realizările celor ce au trăit pe aceste locuri în vremuri demult apuse.
Profesor doctor Marian Curculescu
În memoria fratelui meu, Alexandru Adrian Lăzărescu
Istoricul Arhivei
Arhiva fotografică Lăzărescu își are obârșia în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, mai ales după căsătoria bunicilor mei, Iorgu și Zoia (Zinca Zărnescu) Lăzărescu, în anul 1892 și afirmarea acestora în viața socială.
Pornește de la un album cu coperte din piele și ferecături metalice la colțuri, filigranate, precum cele ale cărților bisericești, având în mijloc inițialele Z L, Zoia Lăzărescu, album care cuprinde poze din viața familiei, prietenilor, rudelor, finilor, căci bunicii mei erau oameni foarte sociabili. Dat fiind faptul că am moștenit acest album, din păcate, multe dintre personaje îmi sunt total necunoscute.
Pe măsură ce bunicul meu s-a afirmat și implicat mai mult în viața economică și social-politică a urbei, s-au adăugat și fotografii care au imortalizat momente importante din viața orașului, a instituțiilor, a organizațiilor profesionale etc. Unele dintre ele au fost făcute înainte de anul 1900, înfruntând mai bine de o sută de ani, în special cele pe suport metalic fiind de o calitate excepțională. Multe au ștanțate pe verso nume celebre ale unor ateliere fotografice ce ființau în La Belle Époque. Iată câteva dintre ele:
– Mandy – Fotograful Curții Regale – Bucuresci – Piața Teatrului;
– Atelier High – Bucarest – Calea Victoriei 29;
– L. Korn – Bucuresci;
– Marc Atelier de Fotografie New York – C. Weiss – Bucuresci;
– Fotografia L. Waissman – Bucuresci, Calea Rahovei nr. 6, vis-a vis de Domnița Bălașa;
– P. T. Tachirov – Bucuresci – Calea Moșilor nr. 192, Visit Portrait;
– Rudolph Haberstumph – Bucuresci;
– Max Schuvarzp Bucuresci;
– A. Duschek Sinaia;
– R. Haberstumph – Târgoviștea, Cabinet Portait;
– Zissu – Târgoviștea.
Dacă ne gândim la faptul că majoritatea atelierelor se aflau în București, realizăm că probabil oamenii mai cu stare se deplasau în Capitală să se „tragă în poză”. Un rol important în completarea acestei arhive l-a avut fratele meu, Adrian Alexandru Lăzărescu, cel care a adunat cât a trăit, cu tenacitate și răbdare, în continuare, de la rude, prieteni, colegi, fotografii, el însuși fotografiind străzi și case, furnizând în același timp, de multe ori presei sau unor instituții de cultură, informații legate de ceea ce reprezentau aceste instantanee. Îi sunt recunoscătoare și mamei mele, Sofia Ștefănescu, care în vremuri de restriște, când familia mea a trecut prin momente grele, a știut să salveze de la pieire aceste fotografii, să le pună la adăpost pentru ca astăzi să fie cunoscute și de dumneavoastră.
Consider că am o datorie sacră față de înaintași, mai ales față de cei care nu au avut vreun grad de rudenie cu familia mea, să dau publicității aceste momente din viața și activitatea lor.
Pentru că multora nu le cunosc identitatea, apelez la urmașii acestora să ne ajute să-i identificăm, în ideea revizuirii albumului, prezentându-l completat într-o nouă ediție.
Mulțumesc călduros prof. univ. dr. Mihai Oproiu și Iuliei Ghercă, cei care m-au asigurat de tot sprijinul dumnealor, devenind un imbold și o garanție faptul că acest album va vedea lumina tiparului.
Catrinel Lăzărescu-Tănase
