Descriere
Arealul Cernavodă-Medgidia a constituit încă de la începuturile arheologiei pe meleagurile româneşti un interes pentru unii dintre învăţaţi. Au fost documentate şi, în parte, cercetate o serie de situri din Preistorie, Antichitate, Evul Mediu Timpuriu şi ulterioare. De altfel, Dobrogea este una din cele mai bogate în vestigii arheologice şi istorice provincii româneşti.
De aceea, atenţia care s-a dat alegerii viitorului traseu al Autostrăzii A2 Cernavodă-Constanţa a constituit o prioritate a autorităţilor. Astfel, prima variantă de traseu, propus a urma paralel, între Cernavodă şi Medgidia, pe terasa înaltă din dreapta fosta Vale Carasu, actualul Canal Dunăre-Marea Neagră, datorită faptului că ar fi provocat afectarea gravă a unor situri arheologice importante, a fost ulterior înlocuit cu un alt proiect. Noul traseu ales, situat în parte la o distanţă mai mare de marginea terasei, acolo unde comunităţile umane din vechime îşi întemeiaseră aşezări sau îşi duraseră fortificaţii, chiar dacă mai intersectează obiective de interes arheologic, nu duce la distrugeri masive.
Pe acest nou traseu, ca urmare a eforturilor conjugate ale factorilor naţionali şi judeţeni de decizie în domeniu, a constructorului, Colas S.A. Franţa-Sucursala România, şi a colectivului de specialişti ai Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române, s-au derulat în anul 2010 semnificative investigaţii arheologice, ale căror rezultate sunt prezentate parţial în prezentul volum. Săpăturile arheologice preventive şi de supraveghere s-au desfăşurat pe teritoriul comunei Peştera, nu departe de municipiul Medgidia, între km 167+500-167+700, 168+600-169+100, 169+800-171+000 ai Tronsonul Cernavodă-MedgidiaalAutostrăzii A2.
Eforturile depuse de toţi cei implicaţi în acest demers, au permis cercetări arheologice în concordanţă cu standardele europene în vigoare, cu respectarea clauzelor financiare şi termenelor asumate prin contractul încheiat între beneficiar – Colas S.A. Franţa-Sucursala România – şi executant, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”. În consecinţă, la sfârşitul campaniei arheologice în teren şi a prezentării studiilor de cercetare preventivă şi de supraveghere Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, Comisiei Naţionale de Arheologie, s-a putut elibera avizul de specialitate pentru derularea pe mai departe a investiţiei.
În volumul de faţă sunt aduse spre cunoştinţa celor interesaţi rezultatele cercetărilor arheologice din Tumulul nr. 3. Acesta a fost cea mai mică movilă funerară dintre cele trei excavate în campania din 2010. Cu toate că dimensiunile sale au fost mai reduse ca acelea ale Tumulilor nr. 5 şi 6, descoperirile făcute în perimetrul său au fost interesante şi spectaculoase.
Rezultatele investigaţiilor în ultimii doi tumuli menţionaţi, precum şi cele din zona „Valului mic de pământ” vor constitui subiectul altor valorificări de ordin publicistic.
Colectivul de arheologi, antropologi, arheozoologi, din domeniul magnetometriei, care a activat anul trecut pe şantierele de specialitate de pe traseul Autostrăzii A2, ţine să-şi exprime mulţumirea pentru sprijinul prompt şi eficient acordat de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Ministerul Transporturilor, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, de colegii de la Direcţia Judeţeană de Cultură şi Patrimoniu Constanţa, de colegii de la Muzeul Naţional de Istorie a României şi Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, de conducerea Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan”, şi, nu în ultimul rând, de constructorul Colas S.A. Franţa-Sucursala România, prin domnii Marc Mirmand, Jean-Baptiste Guenet, Claude Duperron şi Radu Pau. Datorită suportului financiar al firmei Colas S.A. Franţa-Sucursala România, cartea de faţă a putut vedea lumina tiparului.
La definitivarea volumului au participat atât membrii colectivului care a investigatTumulul nr. 3 – Alexandru Morintz, Raluca Kogălniceanu, Cristian Ştefan, Cătălin Constantin şi Monica Constantin -, cât şi cei care au prelucrat în laboratoarele Institutului datele şi materialele culese din teren: Cristian Schuster (arheolog), Alexandra Comşa (antropolog), Georgeta El Susi (paleozoolog), Georgiana Mureşan (restaurator). Fotografiile de la faţa locului au fost făcute de Alexandru Morintz şi Raluca Kogălniceanu, iar cele în laboratorul de specialitate de Gheorghe Chelmec. Desenele au fost realizate de Monica Constantin, Raluca Kogălniceanu şi Alexandru Morintz. Traducerea în limba franceză a fost realizată de Eugen Nicolae.
