Mihai Viteazul (Mihai Bravu) a fost un domnitor emblematic al Țării Românești, remarcându-se prin domnia sa în perioada 1593-1601. Este recunoscut ca una dintre cele mai semnificative figuri din istoria românească, fiind celebrat pentru eforturile sale de unificare a principatelor românești și de apărare împotriva expansiunii Imperiului Otoman.
Bătălia de la Călugăreni din 1595 reprezintă un moment de referință, unde Mihai a reușit să înfrunte o armată otomană mult superioară, demonstrându-și abilitățile strategice și curajul remarcabil. În plus, a fost un fervent susținător al culturii și Bisericii Ortodoxe, promovând reforme administrative și economice esențiale pentru timpul său.
În anul 1600, Mihai Viteazul a reușit să unească pentru o scurtă perioadă cele trei principate românești: Țara Românească, Moldova și Transilvania, un act considerat un precursor al idealului național românesc. Cu toate acestea, unificarea nu a fost de lungă durată. După conflicte cu Habsburgii și revolte interne, Mihai a fost asasinat în 1601.
Mihai Viteazul este văzut ca un simbol al rezistenței și independenței naționale, iar faptele sale sunt omagiate în literatura și cultura română.
Anii de viață: 1558 – 9/19 august 1601
Domnie: Numit domn al Țării Românești în septembrie 1593, a aderat în 1594 la Liga Sfântă, implicându-se într-un conflict continuu cu turcii până în 1599. Printre realizările sale se numără:
- Atacuri împotriva cetăților turcești de la Dunăre
- Cucerirea Brăilei
- Înfrângerea marelui vizir Sinan Pașa la Călugăreni (august 1595)
- Victoriile asupra turcilor la Giurgiu (octombrie 1595)
În iunie 1598, Mihai Viteazul a depus jurământ de credință împăratului romano-german Rudolf II, primind astfel aprobarea de a ocupa Transilvania după victoria de la Șelimbăr (18/28 octombrie 1599) împotriva principelui Andrei Bathory. În aprilie-mai 1600, a cucerit și Moldova pentru a preveni un atac asupra Transilvaniei.
Însă, în toamna aceluiași an, nobilimea maghiară s-a revoltat împotriva sa. Cu sprijinul generalului imperial Gheorghe Basta, Mihai a fost învins la Mirăslău (8/18 septembrie) și a fost nevoit să părăsească Transilvania conform tratatului semnat pe 23 septembrie/3 octombrie. Între timp, în Moldova, polonii l-au reinstalat pe Ieremia Movilă, iar în Țara Românească l-au impus pe fratele său, Simion, pe care Mihai a încercat fără succes să-l îndepărteze.
În 1601, Mihai a fost trimis, împreună cu Basta, să-l înlăture pe Sigismund Bathory din Transilvania. Deși îl înfrânge la Gurăslău (24 iulie/3 august 1601), pe 9/19 august, Mihai este ucis din ordinul generalului Basta, care se temea de revenirea sa la putere.
Portret: A fost realizat în curtea din Praga a împăratului Rudolf II, între 13 februarie și 4 aprilie 1601, de către gravorul oficial Aegidius Sadeler II. Datarea imaginii: 1601. Sursa: Nicolae Iorga, Domnii români după portrete și fresce contemporane, 1930.
Tricou cu maneca scurta 100% bumbac, imprimat prin tehnologia DTF. Culori vibrante, rezistenta exceptionala la spalare si uzura.
