Alegerile parlamentare din România interbelică. Județul Ialomița

Prefață

În România interbelică, viața politică a reprezentat un segment definitoriu pentru întreaga evoluție a societății românești. Neîndoielnic, aceasta a fost dinamizată de introducerea votului universal și adoptarea reformei agrare, cea mai amplă din Europa acelui timp istoric. Aceste transformări însemnate au produs efecte majore în privința vieții politice deoarece au contribuit la apariția unor noi formațiuni politice, dar, au dus și la disoluția Partidelor Conservatoare. Strâns legat de evoluția partidelor politice, un aspect important al perioadei interbelice l-a constituit organizarea alegerilor parlamentare care aveau ca principal țel accederea în Parlament, și implicit, la guvernarea țării. Fiecare formațiune care viza puterea căuta să atragă voturile cetățenilor în timpul campaniilor electorale prin prezentarea programului politic, propagandă, afișe, întruniri etc. Alegerile generale din perioada interbelică au fost în număr de zece, iar candidații au căutat să câștige prin toate mijloacele, în multe cazuri încălcând normele electorale. Cele mai frecvente metode folosite au vizat implicarea administrației locale, a jandarmilor și a magistraților care favorizau partidul aflat la guvernare uzitând de legislația în vigoare pe care o interpretau după bunul plac.

Aceste aspecte ne sunt prezentate în lucrarea de față, intitulată „Alegerile parlamentare în România interbelică: județul Ialomița”, de către domnul doctor în istorie, Valentin Gheorghe, „om al locului”, ialomițean la origine. Volumul este o continuare a studiilor doctorale și întregește activitatea de cercetare a autorului privitoare la istoria politică ialomițeană interbelică, pe lângă „Istoria organizațiilor locale ale partidelor politice din județul Ialomița (1918-1937)”, publicată în anul 2018. Lucrarea, pe care o prefațăm, despre alegerile parlamentare din perioada interbelică este rezultatul unui lung șir de cercetări minuțioase în arhive și biblioteci unde autorul a descoperit și cules informații inedite legate istoria zonei și tematica abordată.

Colaborarea mea cu domnul doctor, Valentin Gheorghe este una care a depășit două decenii și își are începuturile în perioada studenției. Fiind unul dintre studenții căruia i-am coordonat lucrarea de licență tot pe o temă de istorie locală interbelică, în cadrul căreia a abordat o temă inedită, de istorie socială, despre „colonizarea rurală în județul Ialomița”. Având apetență pentru cercetarea istoriei locale și aducerea în prim plan a unor evenimente puțin cunoscute sau insuficient cercetate până la momentul actual, tânărul istoric ialomițean, Valentin Gheorghe, – pe lângă activitatea de profesor de istorie la Liceul Teoretic „Carol I” Fetești unde s-a remarcat prin rezultatele elevilor la examenul de bacalaureat, admiterea la Academia de Poliție, obținerea unor premii importante la faza națională a olimpiadelor și concursurilor școlare, membru în comisia națională de elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat și în grupul de lucru pentru elaborarea noului curriculum -, a participat la sesiuni naționale de comunicări științifice și a publicat articole, studii de specialitate și a colaborat la editarea a două monografii. Dintre contribuțiile sale, amintim: „O așezare din Bărăgan la jumătate de mileniu. Comuna Vlădeni și împrejurimile – repere monografice” – 2016, în calitate de coordonator, a contribuit la ediția a II-a a Monografiei Municipiului Fetești – 2016. Cele mai importante articole și studii sunt despre viața politică locală: „Alegerea parțială, din 6 septembrie 1926, în județul Ialomița” – 2019, „Activitatea tineretului în cadrul organizațiilor partidelor politice din județul Ialomița în perioada interbelică” – 2016, „Încercări de constituire a Partidului Naționalist Democrat în județul Ialomița” – 2014, „Participarea conservatorilor ialomițeni la primele alegeri desfășurate în baza votului universal” – 2013, „Clubul liberal din Ialomița până la Primul Război Mondial” – 2013, „Alegerile parlamentare din anul 1919 în județul Ialomița” – 2012 și altele. Pe lângă cercetarea vieții politice locale a fost preocupat și de studierea unor aspecte sociale și culturale locale, cum ar fi: colonizarea rurală („Colonizarea rurală în România interbelică (1918-1940). Aspecte legislative și practice” – 2013; „Colonizarea rurală în județul Ialomița (1921-1940)” – 2015), deportarea în Bărăgan („Constituirea centrelor de deportați în Bărăgan – 1951” – 2013) sau presa locală („Din presa culturală a Sloboziei – Ziarul „Viața Nouă” – 2013). Prin aceste contribuții, domnul doctor Valentin Gheorghe este, cu siguranță, unul dintre istoricii ialomițeni de mare valoare care au demonstrat acest lucru prin temeinicia și seriozitatea cu care tratează temele de istorie locală, integrate istorie naționale, cu argumente și dovezi solide susținute de un bogat material bibliografic.

Revenind la conținutul în cauză, apreciem munca depusă de tânărul istoric ialomițean care a studiat un bogat material bibliografic în baza căruia a reușit să prezinte clar și concis modul cum s-au derulat alegerile parlamentare din perioada interbelică, în județul Ialomița. Demersul său nu a fost unul facil, deoarece în multe situații, din diverse motive, izvoarele inedite – sursele arhivistice, ne referim la direcțiile județene, lipsesc sau sunt sporadice și nu permit prezentarea obiectivă și documentată a evenimentelor. În această situație, autorul, nu a renunțat la demersul său și a început să cerceteze presa locală și națională, în special cea a partidelor politice. Într-o anumită măsură, după muncă asiduă, din gazete a scos la lumină informații importante, care, coroborate cu sursele din Arhivele Naționale, cele de la CNSAS, Biblioteca Națională și alte periodice, i-au permis să formuleze ipoteze și concluzii pertinente, argumentate.

Așadar, noul volum al tânărului autor, prin „Studiul introductiv” ne relevă aspectele importante pe care le-a abordat în privința istoriografiei generale a problemei unde a cercetat o serie de articole, studii și volume de specialitate pentru a cunoaște cadrul general al temei, plecând de la studiile mai vechi, unele contemporane cu evenimentele, altele din vremea comunismului când erau evidențiate doar aspectele acceptate de regim și încheie cu volume recente, coordonate de profesorii, Florin Muller și Bogdan Murgescu de la Universitatea București. Legat de bibliografia specială, cea dedicată derulării procesului electoral din Ialomița, în perioada interbelică, autorul a identificat trei studii publicate înainte să abordeze această temă. Putem afirma, fără să fim acuzați de lipsă de modestie, că studiile pe care dânsul le-a prezentat la sesiunile naționale de comunicări, care, ulterior au fost publicate în reviste de specialitate recunoscute la nivel național și internațional sunt foarte valoroase și abordează tema științific și documentat și aduc un plus de valoare bibliografie istorice locale.

Lucrarea este structurată pe trei capitole. În primul capitol intitulat „Scurtă privire asupra prevederilor legislației electorale românești din perioada interbelică”, autorul a evidențiat câteva aspecte ale legislației electorale interbelice care i-au fost utile în prezentarea modului cum s-au desfășurat alegerile parlamentare din perioada interbelică. Următoarele două capitole, „Primele alegeri generale (1919-1922)” și „Alegerile parlamentare organizate în perioada 1926-1937”, detaliază amănunțit procesul electoral din județul Ialomița, în perioada interbelică, așa cum îl veți găsi în paginile cărții, fiind tratat după aspectele pe care autorul și le-a propus să le prezinte: situația organizațiilor politice locale, strategii electorale, manifestații, importanța și notorietatea candidaților, modul cum se alcătuiau listele, rezultatele scrutin-urilor și concluziile personale la finalul fiecărei alegeri și la finalul capitolului. Referitor la „delimitarea” celor două capitole, autorul explică de ce a ales să prezinte două capitole în loc de unul singur, deoarece a ținut cont de faptul că primele trei campanii s-au desfășurat, diferențiat, „pe provincii istorice” în baza decretului-lege din noiembrie 1918, iar următoarele șapte alegeri parlamentare au fost organizate unitar, la nivelul întregii țări, în baza legii din 1926.

În încheiere, autorul, își prezintă concluziile formulate clar și argumentat susținându-le cu bibliografia de la final care este bogată, cu surse inedite și este alcătuită cu respectarea normelor academice aflate în vigoare. De asemenea, cele trei documente inedite atașate ca anexe sunt valoroase deoarece demonstrează că și fruntașii politici locali s-au implicat în luarea unor decizii la nivel central, în privința alegerilor din județ, care au contat în rezultatul obținut de partid la nivelul țării.

În final, în deplină consonanță cu cele deja expuse, recomand cu căldură și fără rezerve lucrarea domnului doctor Valentin Gheorghe care aduce o contribuție importantă la cunoașterea derulării procesului electoral în Ialomița interbelică. Avem convingerea că volumul de față va fi un instrument de lucru util pentru specialiștii care vor să cunoască în amănunt acest aspect, dar, în același timp este și o sursă de informare pentru pasionații de istoria locală, nespecialiști, care, poate își regăsesc în aceste pagini sau află informații inedite despre înaintașii lor care s-au implicat și au făcut politică în urmă cu un secol. Autorul merită felicitări pentru acribia științifică dovedită și de această dată convinși fiind că nu se opri din actul cercetării în domeniu sporind astfel producția istoriografică de mare valoare prin demersurile viitoare în zona de reprezentare a Muzei Clio, nu doar în plan local ci și național.

Prof. univ. dr. Marian Cojoc

23 august 2021 – Constanța