Descriere
O primă contribuţie în literatura românească referitoare în exclusivitate la activitatea femeilor în mediul informativ, pe „fronturile secrete”, şi una dintre puţinele istorii universale ale „spionajului feminin” din bibliografia internaţională, din toate timpurile (din Antichitate până în momentul de faţă) şi de pe toate meridianele.
232 de spioane/agente şi teroriste prezentate în volum, dintre care unele mai puţin cunoscute cititorului de astăzi sau ignorate/ocultate în anumite contexte politice.
Alexandru Popescu este un nume binecunoscut publicului cititor de istorie prin lucrările sale din domeniul istoriei relaţiilor diplomatice româno-germane, româno-austriece şi româno-finlandeze, precum şi prin contribuţiile sale notabile cu privire la istoria legăturilor culturale şi a prezenţelor româneşti în spaţiile german şi austriac. Operele sale publicate la Bucureşti, Viena şi München respiră un aer proaspăt, de noutate ştiinţifică şi reprezintă lecturi obligatorii pentru toţi cei care doresc să aprofundeze teme subscrise câmpului cunoaşterii în care a excelat şi excelează Alexandru Popescu. Doctor al Universităţii din Bonn (1974) şi cercetător ştiinţific al Institutului de etnografie şi folclor al Academiei Române (1966-1990), Alexandru Popescu a desfăşurat, începând cu anul 1990, o activitate remarcabilă în domeniul diplomaţiei, mai ales în cel al diplomaţiei culturale, pe care a corelat-o permanent cu preocupările sale ştiinţifice şi de cercetare.
Incitanta lucrare pe care Alexandru Popescu o aduce în faţa publicului cititor este rodul unor preocupări de cercetare ce s-au materializat pentru prima dată în anul 2002 prin publicarea cărţii România şi cele trei războaie mondiale în arhive diplomatice germane şi austriece, urmată de Viena românească. A urmat o serie de volume referitoare la istoria universală a spionajului: Academia secretelor. Intelectualii şi spionajul; Agenţii mărturisiţi. Diplomaţii şi spionajul, iar recent, Dicţionar universal al spionilor și Cinci milenii de Război secret. O enciclopedie a spionajului. Aceste lucrări, care sunt rod al cercetărilor, ca şi al experienţei sale diplomatice, vorbesc despre lumea misterelor, a subteranelor istoriei, aceea care pregăteşte uneori decizii importante, a căror raţiune scapă opiniei publice şi de multe ori chiar şi istoriei.
Dacă în precedentele sale lucrări autorul a abordat legăturile scriitorilor, apoi cele ale intelectualilor (scriitori, artişti) şi diplomaţilor cu lumea serviciilor secrete, în volumul Frumoasele agente. Femeile şi spionajul, o istorie universală autorul se apleacă asupra unei teme mai puţin obişnuite, aceea a cochetării femeilor cu activitatea de spionaj în cursul istoriei, dar mai ales în ultimele secole. Diversele genuri de spioni/agenţii dubli sau multipli, trădătorii/defectori şi-au găsit şi în rândul femeilor reprezentanţi celebri, cu atât mai eficienţi cu cât aceştia au împletit din plin farmecul feminin cu activităţile de spionaj sau, mai nou, cu cele teroriste. Autorul redă în lucrare o galerie de personaje feminine, acestea fiind motivate sau obligate să practice spionajul dintr-o multitudine de raţiuni, printre care se regăsesc, aşa cum era de aşteptat, diversele situaţii familiale (pierderea unui apropiat – soţ, părinţi, copii, dorinţa de a-şi proteja familia), dragostea de ţară, obligaţiile de serviciu, spiritul de aventură, înclinaţia spre intrigă, câştigurile materiale, dar adeseori o combinaţie nu întotdeauna uşor de înţeles între două sau mai multe cauze.
„Cazuistica” prezentată de autor este reprezentativă pentru toate aceste genuri, dar şi pentru diverse arii geografice şi perioade istorice. Sunt redate astfel portretele câtorva femei-spion din Antichitate şi din Evul Mediu, dar mai ales din epocile modernă şi contemporană, accentul fiind plasat asupra celor două războaie mondiale, a perioadei interbelice şi a Războiului Rece. Sunt analizate trăsăturile spionajului feminin din Germania, S.U.A., Cuba, U.R.S.S., România, Italia, Ungaria etc., o dovadă a privirii cuprinzătoare cu care autorul tratează această temă de cercetare. Sunt prezentate cazurile unor femei celebre care au intrat de mult în manualele de istorie a spionajului, precum Mata Hari (Margaretha Geertruida Zelle),Elisabeth Bentley, Tzipi Livni, Ruth Werner,Maria Tănase, dar autorul nu se mulţumeşte cu aceste exemple celebre, unele dintre acestea ajunse cunoscute la mulţi ani după ce-şi încheiaseră cariera, ci prezintă şi numeroase figuri mai puţin cunoscute, dar nu mai puţin eficiente care au desfăşurat operaţiuni de spionaj pentru servicii de spionaj sau instituţii implicate în lupta de pe „frontul secret”, precum KGB, CIA, SOE, DIE, IRA, ETA etc. Împletind adeseori arta seducţiei cu cea a spionajului, femeile prezentate în această lucrare au stârnit pasiuni, au intimidat, au şantajat, au practicat şi, nu de puţine ori, au dovedi calităţi neegalate de omologii lor masculini.
Sinteză inedită şi stimulativă, volumul semnat de dr. Alexandru Popescu se constituie, fără îndoială, într-o lucrare utilă în egală măsură specialiştilor şi publicului larg, aceasta dezvăluind noi aspecte ale istoriei serviciilor de spionaj şi organizaţiilor teroriste şi, totodată, o latură a eu-lui feminin mai puţin cunoscută.
prof. univ. dr. Silviu Miloiu
