Descriere
De ce reprezintă Turcia contemporană un subiect de studiu spre care se îndreaptă, deseori, tot mai mulți cercetători pasionați de politica internațională? Turcia contemporană, prin poziția sa geostrategică unică, la granița dintre civilizații, are un rol-cheie în gestionarea fluxurilor comerciale, energetice și migratorii. Tranziția sa politică și transformările interne, marcate de tensiunea dintre modernitate și tradiție, oferă o perspectivă valoroasă asupra modului în care identitatea națională influențează politica externă a statului turc. De asemenea, implicarea activă a Turciei în crize regionale, cum ar fi conflictele din Siria, Libia și Nagorno-Karabah, sau relațiile complexe cu Uniunea Europeană și NATO, atrage interesul cercetătorilor. Totodată, viziunea liderilor politici turci despre o „nouă eră otomană” oferă un unghi fascinant de studiu asupra modului în care memoria istorică este folosită ca instrument pentru legitimarea ambițiilor contemporane. Nu în ultimul rând, ascensiunea economică a Turciei și dorința de a deveni, pe deplin, o putere regională oferă un context fertil pentru studii comparative privind dezvoltarea statelor emergente. Toate aceste dimensiuni transformă Turcia într-un laborator viu pentru analiza raporturilor geopolitice ale Ankarei în plan regional, dar și a dinamicilor globale contemporane.
Eugen Lungu
Cuvânt introductiv
Între actorii statali care au captivat atenția specialiștilor în relații internaționale, în ultimii ani, Turcia reprezintă, fără îndoială, un exemplu remarcabil de adaptare și transformare geopolitică. Poziționată strategic la intersecția dintre Europa, Asia și Orientul Mijlociu, Turcia a reușit să joace un rol crucial în gestionarea crizelor regionale și în promovarea unei agende de politică externă deosebit de ambițioasă. În același timp, evoluțiile sale interne, de la transformările economice, la dinamica politică, au alimentat dezbateri aprinse privind direcția în care se îndreaptă acest stat cu o istorie complexă și un viitor plin de provocări.
De ce reprezintă Turcia contemporană un subiect de studiu spre care se îndreaptă, deseori, tot mai mulți cercetători pasionați de politica internațională? Putem oferi câteva răspunsuri la această întrebare, fără pretenția de a le epuiza pe toate. Astfel, Turcia contemporană, prin poziția sa geostrategică unică, la granița dintre civilizații, are un rol-cheie în gestionarea fluxurilor comerciale, energetice și migratorii. Tranziția sa politică și transformările interne, marcate de tensiunea dintre modernitate și tradiție, oferă o perspectivă valoroasă asupra modului în care identitatea națională influențează politica externă a statului turc.
De asemenea, implicarea activă a Turciei în crize regionale, cum ar fi conflictele din Siria, Libia și Nagorno-Karabah, sau relațiile complexe cu Uniunea Europeană și NATO, atrage interesul cercetătorilor. Totodată, viziunea liderilor politici turci despre o „nouă eră otomană” oferă un unghi fascinant de studiu asupra modului în care memoria istorică este folosită ca instrument pentru legitimarea ambițiilor contemporane. Nu în ultimul rând, ascensiunea economică a Turciei și dorința de a deveni, pe deplin, o putere regională oferă un context fertil pentru studii comparative privind dezvoltarea statelor emergente. Toate aceste dimensiuni transformă Turcia într-un laborator viu pentru analiza raporturilor geopolitice ale Ankarei în plan regional, dar și a dinamicilor globale contemporane.
Dar ceea ce a surprins pe mulți liderii importanți și politicii internaționale, mai cu seamă începând cu 2014, de când Erdoğan a devenit președintele Turciei, sunt multiplele decizii și acțiuni de politică externă și din sfera securității, ale statului turc, prin care acesta și-a afirmat autonomia față de aliații săi tradiționali. Astfel, decizia de a achiziționa sistemul de apărare S-400 din Rusia, contrar recomandărilor NATO și sub riscul sancțiunilor impuse de SUA, a evidențiat dorința Turciei de a-și diversifica partenerii strategici și de a-și întări capacitățile de apărare, fără a depinde exclusiv de Occident. În contextul războiului dintre Rusia și Ucraina, Turcia a menținut relații cu ambele părți, adoptând o poziție echilibrată: pe de o parte, a sprijinit Ucraina prin furnizarea de drone Bayraktar și a facilitat acordul pentru exportul de cereale prin Marea Neagră, iar pe de altă parte, a continuat să colaboreze cu Rusia pe teme energetice și economice, consolidând legăturile bilaterale. În același timp, poziția inițială a președintelui Erdoğan de opoziție față de aderarea Finlandei și Suediei la NATO a reflectat preocupările sale legate de un anumit sprijin oferit grupărilor kurde, pe care Turcia le consideră organizații teroriste, dar și dorința de a folosi această situație ca instrument de negociere în raport cu statele din Alianță. Mai mult, declarațiile președintelui Erdoğan conform cărora Turcia ar putea părăsi NATO și interesul exprimat de Ankara pentru a deveni membru al BRICS (grupul economic format inițial din Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud) semnalează o orientare strategică mai flexibilă, prin care Turcia încearcă să își diversifice rețelele de alianțe și să-și sporească influența într-un sistem global multipolar. Aceste acțiuni reflectă o politică externă dinamică, bazată pe realismul politic, în care Turcia nu ezită să își redefinească rolul pe scena internațională, căutând un echilibru între interesele naționale și alianțele tradiționale.
Seminarul științific „Turcia, o putere mijlocie în lumea multipolară a secolului al XXI-lea”, organizat și desfășurat sub egida „Centrului pentru cercetare în domeniul relațiilor internaționale, geopoliticii și studiilor de securitate” al Facultății de Științele Educației, Comunicare și Relații Internaționale a Universității „Titu Maiorescu” din București, se înscrie pe linia demersurilor academice menite să analizeze transformările geopolitice contemporane și să ofere o altfel de perspectivă asupra rolului actorilor statali, care nu au statut de mare putere, în configurarea unei noi ordini globale. Evenimentul a adus în prim-plan dinamica politicii externe a Turciei, strategiile sale regionale și globale, precum și impactul acestora asupra securității și relațiilor internaționale.
Această manifestare științifică, la care a participat ca invitat și fostul președinte al României, prof.univ.dr. Emil Constantinescu, în calitate de președinte al Consiliului Științific al Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, a întrunit specialiști în științe politice, relații internaționale și studii de securitate din diverse universități și institute de cercetare, respectiv Universitatea Titu Maiorescu din București, Universitatea Babeș-Bolyai, Universitatea Dimitrie Cantemir, Universitatea Bioterra, Universitatea Hyperion, Institutul European din Romania, Institutului de Stdii Avansate pentru Cultura și Civilizația Leventului, Universitatea din București, Facultatea de Științe Sociale și umaniste/Universitatea Basel-Elveția, Universitatea Politehnică din București, Centrul de Studii Strategice de Apărare și Securitate/Universitatea Națională de Apărare Carol I și Universitatea Petre Andrei din Iași.
În cadrul seminarului științific s-au prezentat comunicări interesante care au abordat subiecte diverse precum „Profilul geopolitic al Turciei în relațiile internaționale actuale”, „De la strategia Zero probleme cu vecinii la un realism politic incontestabil al Turciei actuale”, „Rolul și intențiile Turciei în cadrul actualului conflict ruso-ucrainean”, „Turcia între laicism și conservatorism”, „Ciprioții turci și invadarea Ciprului de către Turcia”, „Relațiile economice româno-turce după opt decenii de cooperare”, „Dispute turco-sovietice în epoca postbelică”, „Interesele geopolitice și geostrategice ale Turciei în zona mediteraneeană”.
Comunicările au fost urmate de dezbateri academice constructive, care au evidențiat perspective diverse asupra poziționării Turciei în sistemul internațional contemporan. De asemenea, dezbaterile au subliniat importanța strategiei de politică externă a Ankarei în modelarea relațiilor regionale, evidențiind modul în care Turcia reușește să își redefinească rolul într-o lume aflată în plină transformare. Apreciem că, prin calitatea comunicărilor prezentate, dar și a dezbaterilor, seminarul s-a dovedit a fi o platformă valoroasă pentru analiza și înțelegerea aprofundată a modului în care se definește și acționează Turcia în contextul dinamicii sistemului internațional actual.
Evenimentul a contribuit semnificativ la consolidarea dialogului academic și la crearea unui cadru propice pentru schimbul de idei între experți din diverse domenii ale relațiilor internaționale.
Lect. univ. dr. Eugen Lungu
Universitatea Titu Maiorescu din București
