Cuvântul autorului
Numele de pe copertă ar putea induce greșit ideea că această carte este rezultatul unui demers individual, însă, în fapt, nimic nu poate fi mai departe de adevăr.
În primul rând, gândurile mele se îndreaptă spre tine, cititorule, deoarece ai ales să parcurgi aceste rânduri și dai astfel însemnătate muncii depuse pentru a ți le așterne în față. Sunt rezultatul unor preocupări profesionale și personale desfășurate pe mai bine de 20 de ani, dar fără tine nu reprezintă nimic. Probabil că nu există o resursă mai limitată decât timpul și suntem bombardați zi de zi cu informații, cărți scrise și electronice, ziare, bloguri, podcasturi, media sociale și multe, multe altele, toate în competiție pentru o fărâmă din atenția ta. Cu atât mai mult apreciez că mi-ai dăruit o bucățică din timpul tău și dai viață acestei lucrări. Să-ți fie de folos!
Îi mulțumesc familiei mele, fără de care nu aș fi ajuns aici, din toate punctele de vedere, nu doar în ce privește această carte. Părinții mei, Sofia și Ștefan, au încercat și pe alocuri au reușit ca prin exemplul personal
să-mi ofere niște repere și valori, pe care nu pot decât să sper că voi fi capabil să le inspir mai departe și fiicei mele, Ștefania. Le sunt recunoscător bunicilor mei, Ana și Nicodim, care, în templul Apusenilor, m-au învățat atât de multe, cu atât de puține vorbe! Amintirea lor și a tatălui meu îmi umple întotdeauna sufletul de liniște și bucurie. Soției mele, Andreea, care îmi este partener de nădejde în această călătorie numită viață, îi mulțumesc pentru răbdarea și sprijinul de zi cu zi. Nu este întotdeauna ușor, în marea majoritate a situațiilor din cauze independente de noi, dar ne completăm reciproc și aventura continuă fără să fi apucat să ne plictisim. Fiica noastră, Ștefania, îmi este cea mai mare sursă de inspirație și dă un sens vieții pe care doar un părinte îl poate înțelege.
Îi adresez mulțumiri domnului prof.univ.dr. Sorin Topor, care m-a îndrumat în efortul de cercetare științifică pentru întocmirea tezei de doctorat care stă la baza acestei lucrări.
Le sunt recunoscător unor oameni deosebiți, colegi și prieteni, fără de care cele cuprinse în această carte ar fi rămas doar o idee nematerializată. Liviu I. mi-a dat imboldul inițial, necesar odată ce m-am hotărât să-mi asum acest demers. Benedictos I., cu mintea și claritatea specifică unui inginer, mi-a deschis ochii spre o abordare structurată, care să-mi permită să cuantific și să testez obiectiv ceea ce eu doar intuiam. Ionel M. mi-a luminat calea cu înțelepciunea omului care trecuse înaintea mea pe acest drum, a pus osul la treabă, iar în final m-a ajutat pentru ca cele scrise să vadă lumina tiparului.
Mircea N. mi-a fost alături în toate și este întruchiparea proverbului „Cine nu are bătrâni, să-și cumpere”. M-a îndrumat, m-a criticat, m-a motivat când simțeam că sunt în impas, a citit și s-a documentat, chiar mai mult decât am făcut-o eu pe anumite puncte și a avut răbdare când eu
mi-o pierdusem. Dacă ar fi să mai pun un nume pe copertă, ar fi al lui, fără nicio îndoială. Nu știu cum s-o spun altfel, dar dacă nu ai un prieten ca Mircea N., înseamnă că nu ai prieteni.
Vă mulțumesc, tuturor, că ați făcut acest proiect posibil și vi-l dedic din tot sufletul!
Introducere
Terorismul este un fenomen contemporan care are potențialul de a afecta toate domeniile de activitate socială. Evoluția mediului de securitate a adus cu sine și transformarea amenințării care îmbracă forme tot mai variate. Astfel, la ora actuală, terorismul de sorginte salafistă, o formă de manifestare a fenomenului terorist contemporan, are un caracter global, care transcende granițele de stat și continuă să devină tot mai sofisticat, mai puțin discriminant și cu un potențial letal ridicat.
Terorismul global descentralizat constituie o amenințare atât pentru forțele militare care acționează în teatrele de operații sau chiar în bazele de dislocare naționale, cât și pentru comunitățile civile și chiar pentru formele de organizare socială și politică existente. Potența și spectrul terorismului continuă să se extindă, grupările teroriste dând dovadă de ingenuitate în dezvoltarea de noi tactici, tehnici și proceduri, care fac uz de o largă varietate de tehnologii, de la cele mai simple spre cele mai avansate.
Pe tema terorismului s-a scris mult și au fost investite resurse substanțiale[1], însă realitatea mediului de securitate contemporan ne dă motive întemeiate să credem că subiectul nu se va perima în viitorul previzibil. Importanța acestui fenomen și a demersurilor de combatere a amenințării generate sunt relevate și de poziția celei mai importante alianțe politico-militare din istoria omenirii, NATO. Astfel, dincolo de acțiunile alianței, dintre care cele mai notabile sunt cele din Afganistan,[2] remarcăm și alte inițiative pe termen lung cu caracter preventiv, precum crearea Centrului de excelență al NATO pentru apărarea împotriva terorismului, inaugurat în 2005, la Ankara, Turcia, unde și România este națiune contributoare încă de la deschiderea acestuia.[3]
De altfel, țara noastră, deși nu s-a confruntat pe teritoriul național cu evenimente majore, conștientizează, mai ales din postura de membru al NATO și a Uniunii Europene, amenințarea generată de terorismul global descentralizat. Astfel, Strategia Națională pentru Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024, atestă că:
„Amenințarea teroristă manifestă un spectru acțional în continuă dinamică și diversificare, care generează riscuri persistente la adresa personalului civil și militar detașat în teatrele de operații, în conformitate cu angajamentele asumate de România la nivel euro-atlantic. În pofida tendinței descendente a atacurilor de acest tip, terorismul, îndeosebi cel de factură jihadistă, va continua să fie una dintre amenințările majore la adresa securității globale și comunitare. În România, fenomenul terorist își menține caracterul conjunctural, dependent de evoluțiile din spațiul extern. Expusă indirect, prin asociere cu NATO, UE, SUA și statele europene implicate articulat în combaterea flagelului, țara noastră rămâne o țintă de oportunitate. Acțiunile informaționale ostile radical islamiste rămân principalul factor de alimentare a proceselor de (auto)radicalizare, care a devenit unul dintre riscurile securitare semnificative în România, însă fără a atinge o anvergură de fenomen”.[4]
Misiunea de bază a serviciilor de informații, fie ele militare sau civile este de a preveni surprinderea strategică. Atacurile din „9/11” sunt considerate un eșec major pe linie de intelligence și au fost numeroase voci din rândul comunităților de informații din statele occidentale care au atribuit acest fapt și deteriorării capabilităților de culegere de informații din surse umane. Declinul înregistrat în domeniul HUMINT a fost în mare măsură generat de progresele tehnologice de la sfârșitul secolului XX – începutul secolului XXI și de implementarea subsecventă de noi capabilități tehnice de culegere, care s-a făcut adesea în detrimentul culegerii din surse umane, considerându-se că tehnologia ar putea să o înlocuiască cu succes.
Adesea însă retorica pe tema revigorării capabilităților HUMINT a scăpat din vedere dificultățile asociate unui astfel de demers. Din păcate, dezvoltarea culegerii HUMINT nu este doar o chestiune ce poate fi rezolvată prin angajarea mai multor ofițeri și cu atât mai puțin dacă ținta acestora sunt organizațiile teroriste.
Pentru publicul larg, conceptul de informații din surse umane se reduce la furtul/sustragerea de secrete, la spionaj, în sensul său cel mai pur, însă realitatea mediului operațional este mult mai complexă. HUMINT nu este un proces elementar, ci mai degrabă un mix dinamic de tehnici, pornind de la debriefingul forțelor proprii, operații de penetrare unilaterală, recrutarea de agenți, interogare, managementul surselor de tip walk-in, liaison, exploatarea de documente ș.a.m.d. În funcție de specificul țintei, în cadrul unei operații se optează, de regulă, pentru una sau mai multe dintre tehnicile amintite, ceea ce nu exclude însă întrebuințarea punctuală și a altora.
Ca disciplină de culegere, HUMINT poate fi extrem de utilă pentru abordarea unor ținte de tip terorist, deoarece furnizează informații despre intențiile și capabilitățile acestora. Însă, prin elementele sale de specific, terorismul descentralizat de sorginte islamică constituie o țintă extrem de dificilă în fața abordărilor tradiționale ale serviciilor de informații. Prin lucrarea de față vom încerca să adresăm aceste limitări și să identificăm abordări alternative pentru modelarea culegerii de informații din surse umane în scopul combaterii terorismului global descentralizat de sorginte islamică.
Motivația alegerii acestei teme are atât o dimensiune personală, cât și una profesională. Atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001 m-au găsit la nici 100 de kilometri de orașul New York, în cadrul celei mai vechi unități militare a SUA, Academia Militară West Point. Alături de colegi și profesori care și-au pierdut rude și prieteni în aceste atacuri, am fost martor la schimbările survenite brusc și uneori incoerent în încercarea de a înțelege și de a găsi modalități de abordare a unui inamic difuz. Al-Qaida, o organizație teroristă relativ necunoscută publicului larg, a reușit să planifice și să execute un atac coordonat pe teritoriul SUA într-un mod și de o amploare de neconceput până la acea dată.
Ulterior, interesul pentru această temă s-a rafinat și adâncit atât ca urmare a activității profesionale curente, cât și a experienței pe care am acumulat-o prin participarea la misiuni internaționale și pe parcursul desfășurării unor activități de pregătire de specialitate în țară și în afara acesteia. Din această perspectivă am constatat o discrepanță între teoria și modul de acțiune tradițional și realitatea mediului operațional, unde țintele de natură asimetrică, în speță cele asociate terorismului continuă să rămână un domeniu dificil de penetrat. Acest lucru m-a determinat să mă aplec cu atenție asupra subiectului, să studiez literatura de specialitate, să dobândesc o înțelegere mai adâncă a fenomenului și să caut posibilități de modelare a activității de culegere din surse umane pentru optimizarea efortului de combatere a amenințării.
Tema abordată își păstrează caracterul de actualitate chiar și în condițiile manifestărilor acute ale competiției marilor puteri, care se afirmă tot mai pregnant, în special în zonele de proximitate ale Federației Ruse sau ale Chinei. După cum o relevă și documentele de planificare strategică ale NATO, UE sau ale țării noastre, terorismul rămâne o amenințare relevantă și actuală. Mai mult, să nu uităm că dincolo de regresele înregistrate pe fondul intervenției militare internaționale, amenințarea teroristă a continuat să existe, să se adapteze și să se reinventeze. Atât în Afganistan, unde talibanii au recăpătat controlul, în paralel practic, cu retragerea internațională, cât și în Siria sau Irak, entitățile teroriste continuă să ființeze. Mai mult, fluxurile migratorii spre Europa și reîntoarcerea luptătorilor străini constituie surse de necontestat pentru alimentarea fenomenului terorist. Aceste fenomene din spațiul fizic sunt cumulate cu evoluțiile din mediul online, unde extremismul, sub diferitele sale forme, a găsit teren fertil pentru atragerea și radicalizarea de noi adepți.
Originalitatea și contribuția prezentei lucrări la fondul de cunoaștere științifică derivă din cele două abordări propuse în direcția modelării culegerii din surse umane – modelul centrat pe identificarea țintei și analiza avansată a datelor și informațiilor pentru optimizarea activităților HUMINT desfășurate de serviciile de informații pentru combaterea fenomenului terorist studiat.
Inițial, ideea legată de modelul centrat pe identificarea țintei a rezultat în urma studierii bibliografiei de specialitate, necesitatea reformării modelului centrat pe recrutare fiind introdusă de către Michael N. Butler, în cadrul Convenției anuale a Asociației de Studii Internaționale, organizată în februarie 2009, la New York, cu tema, „Exploring the Past, Anticipating the Future”.
Prin studiul mediului de securitate, al specificului terorismului global descentralizat de sorginte salafistă și al posturii serviciilor de informații am căutat să fundamentăm nevoia de modelare a culegerii HUMINT pentru optimizarea efortului de combatere a amenințării. Modelul centrat pe identificarea țintei a fost ulterior elaborat în baza unei analize calitative, pe parcurs fiind dezvoltate și alte concepte asociate acestuia, precum rețeaua potențială de sprijin a unei entități teroriste sau punctele obligatorii de trecere (preluat și adaptat din științele militare). În final, modelul centrat pe identificarea țintei a fost evaluat prin metoda analizei SWOT-PEST.
Cea de-a doua abordare propusă se bazează pe modelarea matematică prin analiza avansată a datelor și a informațiilor. Aici am recurs la două metode de modelare – ELECTRE I și metoda utilității globale pentru a crea un model de optimizare a activităților cu surse umane desfășurate de serviciile de informații pentru combaterea terorismului global descentralizat de sorginte islamică.
Datele necesare procesării prin metodele precizate au fost generate prin stabilirea unui set de criterii comportamentale pentru entitățile teroriste și acționale pentru serviciile de informații, corelarea acestora și ulterior cuantificarea relației prin studiul de caz a trei atacuri teroriste reprezentative pentru amenințarea studiată.
Lucrarea este produsul experienței profesionale acumulate prin participarea la misiuni în teatrele de operații și prin activitatea curentă, pe de o parte, și a preocupării, studiului și cercetării științifice asupra evenimentelor asociate mediului securitar național, regional și global, securității naționale, amenințării generate de terorismul global descentralizat și activității serviciilor de informații pentru prevenirea surprinderii strategice, de cealaltă parte.
Scopul cercetării îl reprezintă identificarea unor soluții teoretice concrete, cu potențial real de implementare la nivelul serviciilor de informații, pentru modelarea culegerii HUMINT, astfel încât să se maximizeze șansele de succes și să minimizeze probabilitatea de eșec a acțiunilor executate pentru combaterea țintelor asociate terorismului global descentralizat de sorginte islamică, cunoscut și sub denumirea de jihad salafist.
Din perspectiva acestei lucrări, succesul are o dimensiune fundamentală pe palierul preventiv și se concretizează prin intervenția relevantă și eficientă a serviciului de informații înainte ca amenințarea să se manifeste violent și să producă efecte reale la nivelul societății. Prin urmare, dacă se ajunge la intervenția contrateroristă pe timpul desfășurării unui atac, atunci acest lucru este catalogat drept un eșec de intelligence, indiferent de rezultatul final obținut. În acest scenariu, eventualul rol al serviciului de informații este mai degrabă reactiv și nu proactiv/preventiv.
Pentru realizarea scopului cercetării noastre, vom răspunde la întrebarea fundamentală: Cum poate fi modelată culegerea de informații din surse umane la nivelul serviciilor de stat specializate pentru combaterea eficientă a amenințării generate de entitățile asociate terorismului global descentralizat de sorginte islamică?
Din această întrebare derivă o serie de întrebări subsecvente pe care vom încerca să le clarificăm pe parcursul cercetării noastre, precum:
– Care este tipologia entităților teroriste asociate jihadului salafist?
– Care este configurația actuală/modelul tradițional al culegerii de informații din surse umane?
– Care sunt elementele de specific ale amenințării studiate care ridică probleme în fața abordărilor tradiționale de culegere HUMINT ale serviciilor de informații?
– Există momente în evoluția entității teroriste când aceasta este vulnerabilă în fața culegerii de informații din surse umane?
– Cum poate fi modelată culegerea HUMINT pentru exploatarea vulnerabilităților țintei?
– Cum pot contribui eșecurile de intelligence în modelarea activității de culegere din surse umane pentru combaterea fenomenului terorist studiat?
Acest set de întrebări prefigurează ipoteza fundamentală de cercetare pe care urmărim să o argumentăm, conform căreia, dacă terorismul global descentralizat de sorginte islamică este o manifestare particulară, actuală și de perspectivă a fenomenului terorist, atunci este necesar un răspuns specific pe linia culegerii de informații din surse umane pentru combaterea eficientă și în timp util a amenințării generate?
Ipotezei fundamentale i se subscriu o serie de alte ipoteze care stau la baza demersului de modelare a culegerii HUMINT, cum ar fi:
– Dacă terorismul global descentralizat de sorginte islamică este o manifestare actuală a fenomenului terorist și are elemente de specific care îl deosebesc fundamental de țintele tradiționale atunci un serviciu de informații poate utiliza eficient abordări specifice „competiției” cu entități asociate unor actori statali?
– Dacă serviciile de informații dețin și dezvoltă capacități tehnice avansate de culegere, atunci rămâne HUMINT o capacitate necesară și relevantă pentru combaterea amenințării terorismului global descentralizat de sorginte islamică?
– Dacă amenințările generate de terorismul global descentralizat de sorginte islamică sunt complexe și diverse, atunci o modelare a capacităților și abordărilor tradiționale de culegere HUMINT de care dispune un serviciu de informații contribuie la prevenirea concretizării amenințării?
– Dacă gradul de descentralizare a unei entități teroriste variază extrem de mult, de la modelul unei organizații internaționale ierarhice până la cel de tip lup singuratic, atunci există totuși momente când gruparea teroristă este vulnerabilă în fața observării și identificării de către capacitățile specializate de culegere HUMINT ale unui serviciu de informații?
Ipotezele enunțate au stat la baza stabilirii următoarelor obiective subsecvente, astfel:
– identificarea locului și rolului HUMINT în activitatea serviciilor de informații;
– analizarea fenomenului terorist și identificarea elementelor de specific ale terorismului global descentralizat de sorginte islamică;
– reliefarea relației dintre culegerea de informații din surse umane și jihadul salafist;
– evidențierea impactului terorismului global descentralizat asupra securității naționale;
– analizarea capacităților și abordărilor tradiționale de culegere HUMINT de la nivelul serviciilor de informații;
– evaluarea modelului tradițional de culegere de informații din surse umane asupra entităților asociate terorismului global descentralizat de sorginte islamică;
– proiectarea unei abordări metodologice de culegere HUMINT adaptată specificului amenințării;
– modelarea culegerii de informații din surse umane prin utilizarea metodelor și tehnicilor de analiză avansată.
Obiectivele de cercetare precizate se transpun în patru direcții de cercetare, care se reflectă în structura lucrării – pe patru capitole, care vin într-o succesiune logică pentru fundamentarea temei abordate și contribuie astfel la demersul științific de identificare a unor variante plauzibile de modelare a culegerii de informații din surse umane pentru combaterea amenințării terorismului global descentralizat de sorginte islamică.
Astfel, prima etapă – pregătirea cercetării, preponderent teoretică, realizată pe parcursul Capitolelor 1 și 2 ale lucrării urmărește fundamentarea teoretică a demersului științific asumat prin definirea și dezvoltarea conceptelor de bază asociate cercetării și prin identificarea evoluțiilor relevante din mediul securitar contemporan.
Cea de-a doua etapă – efectuarea cercetării și cea de-a treia – finalizarea cercetării, se îmbină pe parcursul Capitolelor 3 și 4, care au în esență un caracter practic-aplicativ, chiar dacă punctual se face apel la explicitarea unor concepte teoretice uzitate. Mai precis, atât în Capitolul 3, cât și în Capitolul 4, după efectuarea cercetării, la finalul fiecărui capitol este generată o abordare plauzibilă care răspunde întrebării fundamentale care stă la baza cercetării. Astfel, modelul centrat pe identificarea țintei rezultă în Capitolul 3, iar Capitolul 4 propune în final utilizarea de tehnici matematice de modelare și analiză avansată a datelor pentru optimizarea culegerii de informații din surse umane în direcția combaterii terorismului global descentralizat.
Așadar, Capitolul 1 – Considerații privind culegerea de informații din surse umane și terorismul global descentralizat asigură introducerea în tema de cercetare prin realizarea unui scurt istoric cu privire la evoluția mediului de securitate până în prezent. Totodată sunt explicitate conceptele legate de activitatea serviciilor de informații, locul și rolul HUMINT în spectrul de culegere și avantajele și dezavantajele acestei discipline de culegere. Apoi este analizat fenomenul terorist, evoluția acestuia până la formele contemporane de manifestare și introducerea conceptului de terorism global descentralizat de sorginte islamică. În finalul capitolului se realizează o corespondență între cele două concepte fundamentale ale lucrării – culegerea de informații din surse umane și terorismul global descentralizat de sorginte islamică.
Capitolul 2 – Terorismul global descentralizat ca amenințare la adresa securității naționale și implicațiile asupra tehnicilor tradiționale de culegere HUMINT dezvoltă conceptul de securitate națională, locul terorismului în cadrul acestuia și modul în care se realizează la nivelul țării noastre efortul de combatere a amenințării generate de terorism. Ulterior, sunt prezentate capacitățile tradiționale de culegere HUMINT din arsenalul unui serviciu de informații și este evaluată calitativ eficiența acestora împotriva entităților asociate terorismului global descentralizat de sorginte islamică.
În Capitolul 3 – Abordare alternativă a culegerii de informații din surse umane – Modelul bazat pe identificarea țintei este testată premisa teoretică a modelului propus, mai precis faptul că o entitate teroristă, indiferent de gradul său de descentralizare, mergând până la „lupul singuratic”, are momente când se expune observării și identificării de către un serviciu de informații. În cadrul modelului bazat pe identificarea țintei sunt prezentate și dezvoltate concepte fundamentale asociate acestuia, precum procesul de radicalizare, rețeaua potențială de sprijin a unei entități teroriste sau punctele obligatorii de trecere. În final, abordarea propusă este evaluată prin metoda analizei SWOT-PEST.
Capitolul 4 – Optimizarea culegerii HUMINT prin utilizarea tehnologiilor de modelare și analiză avansată a datelor și informațiilor propune o altă abordare alternativă pentru modelarea culegerii de informații din surse umane prin utilizarea unor metode matematice, mai precis – ELECTRE I și metoda utilității globale. Setul de date necesar aplicării acestor tehnici de analiză avansată a fost generat prin studiul de caz al unor incidente asociate fenomenului studiat și evaluarea existenței și corespondenței unor comportamente caracteristice pentru entitatea teroristă și acțiuni specifice pentru serviciul de informații.
Pentru fundamentarea științifică a ideilor prezentate, metodologia cercetării s-a bazat pe o abordare complexă, care a integrat atât metode calitative, cât și cantitative. În ceea ce privește metodele calitative s-au folosit cu precădere tehnici nestructurate, cum ar fi: observația, studiul de caz, analiza documentelor și abordări complementare precum analiza SWOT-PEST. Metodele calitative au fost folosite preponderent pe parcursul primelor trei capitole ale tezei, pe când în Capitolul 4 am recurs la instrumente cantitative, precum generarea unei grile structurate și aplicarea unor metode de modelare matematică, în speță ELECTRE I și metoda utilității globale.
Pe parcursul întregii lucrări am utilizat cercetarea documentară și analiza de conținut, sursele fiind procesate progresiv, în acord cu subiectul dezvoltat. Similar, cu precădere în partea de pregătire a cercetării am utilizat metoda monografică pentru analizarea mediului de securitate, a domeniului HUMINT și a fenomenului terorist.
Lucrarea are atât o dimensiune normativă, cât și una empirică. Din perspectivă normativă, lucrarea și-a propus, încă din titlul cercetării, identificarea unor abordări alternative pentru modelarea efortului de culegere HUMINT al unui serviciu de informații pentru combaterea amenințării terorismului global descentralizat de sorginte islamică. Din punct de vedere al dimensiunii empirice, lucrarea a făcut recurs la studiul de caz și la datele disponibile din surse deschise pentru a evalua atât stadiul actual al fenomenului terorist studiat, cât și activitățile de culegere HUMINT desfășurate de serviciile de informații pentru combaterea amenințării generate de acesta.
Considerăm că obiectivele asumate au fost atinse, deși admitem existența unor limitări obiective ce țin de specificul obiectului de studiu. Astfel, accesul la date de interes a fost limitat atât ca actualitate a informațiilor, cât și uneori în ceea ce privește calitatea acestora – în sensul în care sunt perspective indirecte ale unor evenimente, date procesate, accesul direct fiind limitat la serviciile de informații care au lucrat speța respectivă. Terorismul și activitatea serviciilor de informații sunt subiecte care suscită interesul public, iar la o primă vedere bibliografia este aparent ofertantă. Însă, abundența de publicații, în special din mediul online, trebuie analizată cu atenție pentru a asigura selectarea unor surse de documentare cu valoare științifică.
[1] Conform unui raport al Cost of War Project, din cadrul Brown University, costul total al conflictelor la care a participat SUA după 9/11 este de aprox. 8 trilioane USD și 900.000 de morți (https://www.brown.edu/news/2021-09-01/costsofwar)
[2] În august 2003, ca răspuns la atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, NATO a preluat, sub mandat ONU, comanda misiunii ISAF (International Security Assistance Force), cu scopul de a elimina controlul taliban asupra Afganistanului, astfel încât să se creeze condițiile necesare pentru instaurarea unui guvern legitim capabil să-și exercite autoritatea asupra întregului teritoriu național. Misiunea s-a încheiat în decembrie 2014, odată cu preluarea, în mod oficial, a responsabilității de securizare a teritoriului de către armata și forțele de securitate afgane. În continuare, din ianuarie 2015, NATO a lansat Resolute Support Mission cu scopul de a antrena, consilia și sprijini instituțiile securitare afgane în combaterea terorismului și în securizarea țării. Misiunea s-a încheiat cu retragerea din 2021 (www.nato.int).
[3] NATO Centre of Excellence for the Defence Against Terrorism – https://www.tmmm.tsk.tr
[4] Strategia națională de apărare a țării pentru perioada 2020-2024, http://www.presidency.ro/
