Descriere
Identitatea, un termen cu valențe complexe, abordări diversificate, clasificări și etaloane multiple, este o noțiune care a creat și va crea pe mai departe provocări în definire și în încadrarea sa axiologică. Procesul ireversibil al deschiderii actuale în aproape toate formele de manifestare a vieții sociale atrage cu sine reașezări, reconceptualizări și reformulări noi ale acestui termen care, deși ar putea desemna un produs cultural și social bine delimitat, înseamnă, în cele din urmă, un element de comuniune, de îngemânare, de construcție multistratificată.
În perioada actuală, când elementele de identitate, cele care se exprimă cu o vitalitate impresionantă în aceste timpuri de prefaceri semnificative în societate, Institutul de Cercetări Socio-Umane „C.S. Nicolăescu-Plopșor” din Craiova a organizat, în perioada 28-30 mai 2025, Simpozionul național „Identitate națională, „Identitate europeană. Craiova 1475–2025”, iar volumul de față cuprinde lucrări din cadrul acestui eveniment.
Manifestarea științifică se înscrie în seria de evenimente de interes regional, national, dar și international, organizate periodic de colectivul de cercetători din cadrul institutului craiovean, constituind veritabile momente de dialog academic, dar și de bilanț profesional. Îmbinând obiective esenţiale, precum studierea istoriei poporului român, consacrarea şi conservarea valorilor autentice, cercetarea ştiinţifică şi creaţia intelectuală la cel mai înalt nivel, institutul craiovean oferă o platformă de dezbatere academică ce facilitează conexiunea dintre nivelul local și cel european, punând în lumină specificul regional ca parte integrantă a identității românești în ansamblul ei. Totodată, prin organizarea de conferințe, simpozioane, workshop-uri și publicarea unor studii relevante, institutul susține consolidarea unor parteneriate, devenind un pol de referință în eforturile de înțelegere și valorificare a interferențelor culturale care modelează identitatea actuală, contribuind, astfel, la dialogul național și european asupra acestor teme esențiale.
Într-o epocă marcată de mobilitate crescută, interconectare digitală și pluralitate culturală, raportul dintre identitatea națională și cea europeană devine un subiect de dezbatere nu doar academică, ci și civică, politică și socială. Volumul de față reunește contribuții științifice care pornesc de la o întrebare fundamentală pentru societățile actuale: cum se articulează și se armonizează identitățile într-un spațiu european aflat în permanentă transformare, dorind să ofere un răspuns acestor probleme de actualitate și de mare interes. Cele patru capitole – Studii de istorie; Interferențe culturale și lingvistice; Elemente de identitate românească: dimensiuni tradiționale și contemporane; Drept și societate – sunt judicios structurate, reunind studii și articole semnate de cercetători, cadre didactice universitare și doctoranzi.
Studiile primului capitol tratează aspecte dintre cele mai variate: de la prezentarea descoperirilor arheologice desfășurate în sudul Munteniei, obiecte aflate în Colecția arheologică a Muzeului „Teohari Antonescu”, la prezentarea unor femei intelectuale din epoca Renașterii. De asemenea, sunt prezentate și subiecte precum: sfârșitul Războiului Mondial ori cursuri militare și produse speciale românești puse la dispoziția unor state din Africa (1976–1981).
În capitolul al doilea sunt aduse în atenție figuri reprezentative pentru viața culturală și politică din Oltenia, precum Teodor Teodorini și Traian Demetrescu, sunt abordate aspecte privind acțiuni filantropice ale unor mari familii din Oltenia, precum și particularități ale identității evanghelice în spațiul craiovean. Totodată, sunt analizate aspecte legate de termenul „țigan” – de la etnonim la patronim, printr-un studiu de caz al catagrafiilor din Oltenia.
Elemente ale identității românești sunt abordate în capitolul al treilea, aducându-se în discuție conservarea și revalorificarea tradițiilor în contextul modernității, precum și rolul practicilor culturale în păstrarea și transmiterea identității culturale. Analiza simbolurilor vegetale în obiceiurile de iarnă, a porților tradiționale din Gorj ca expresii ale identității naționale, schimbări actuale în practica funerară sunt câteva dintre reperele documentate în acest capitol.
Capitolul al patrulea, de studii juridice, reunește analize interdisciplinare dedicate relației dintre mediu, guvernanță, drepturi fundamentale și dezvoltare instituțională, în context național și european. Tot în acest capitol sunt prezentate forme mai puțin discutate ale degradării mediului, respectiv poluarea vizuală, precum și evoluția conștiinței juridice de mediu în țara noastră, dar și examinarea mecanismelor de guvernanță și consolidare instituțională, reflecții asupra protecției drepturilor fundamentale, prin analiza libertății religioase în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și repere ale activităților privind protecția mediului în Oltenia.
Volumul cuprinde o problematică amplă, de mare actualitate din domeniul științelor socioumane, oferind o viziune analitică asupra unor provocări și realități sociale și culturale, reușind, prin diversitatea temelor și rigoarea abordărilor, să ofere repere utile pentru înțelegerea modului în care se nasc și se redefinesc valorile și identitățile contemporane, devenind totodată o resursă valoroasă a cunoașterii în mai multe domenii de cercetare științifică.
Acad. Dorina-Elena N. Rusu
