Descriere
CUVÂNT-ÎNAINTE
Institutul de Cercetări Socio-Umane din Craiova – C.S. Nicolăescu-Plopșor, al Academiei Române împlinește șase decenii de activitate neîntreruptă dedicată cercetării științifice. În seria manifestărilor științifice organizate cu acest prilej se înscrie și Conferința anuală organizată în perioada 19-21 noiembrie 2025, cu tema „Istorie, cultură, civilizație. De la spațiul oltenesc la orizontul european”, care continuă o frumoasă tradiție instituțională.
Aflată la cea de-a șaptea ediție, conferința a adus împreună cercetători din diferite domenii, generații și instituții, într-un spațiu comun al reflecției și dialogului academic. Ediția din acest an a reunit cercetători din toată Oltenia și din alte centre universitare din țară, care au propus teme de mare actualitate și de larg interes.
Manifestările științifice organizate sub egida Academiei Române au, de fiecare dată, o dublă semnificație: ele reprezintă un prilej de comunicare a rezultatelor cercetării, dar și un moment de reafirmare a valorilor care dau sens activității noastre: rigoarea, spiritul critic, respectul pentru adevăr și continuitatea tradiției.
De-a lungul celor 60 de ani de activitate, Institutul de Cercetări Socio-Umane din Craiova – C.S. Nicolăescu-Plopșor a devenit un reper în studiul istoriei și culturii sud-vestului românesc, un laborator de idei și un liant între cercetarea locală și marile direcții științifice promovate de Academia Română. Prin temele interdisciplinare și prin colaborările naționale și internaționale, Institutul craiovean se înscrie deplin în misiunea Academiei, aceea de a asigura continuitatea valorilor și de a aduce știința mai aproape de societate. Totodată, și-a câștigat, în timp, un loc distinct în peisajul cercetării socioumane din România, a reușit să valorifice bogăția patrimoniului istoric, arheologic, lingvistic și etnografic al Olteniei, oferindu-i o interpretare modernă, deschisă către dialogul european. Tema conferinței subliniază tocmai această dublă dimensiune: legătura cu rădăcinile locale și deschiderea către orizontul universal al culturii.
Volumul de față cuprinde lucrări prezentate în cadrul acestui eveniment, ce reflectă seriozitatea cercetării și pasiunea celor care slujesc, zi de zi, știința și cultura românească, ajutând să fie înțelese mai bine evoluțiile istorice, sociale și culturale ale sud-vestului României, integrarea lor într-un cadru european, acolo unde valorile noastre își găsesc locul firesc.
Structurată pe patru capitole: Studii de istorie și viață cotidiană, Personalități și realități socio-economice, Interferențe culturale și lingvistice, Drept și societate, lucrarea abordează tematici complexe.
Primul capitol include cercetări despre implicarea boierilor Filișanu în viața politică a Țării Românești (secolele XVII-XVIII), iar din categoria evenimente și momente de criză sunt analizate subiecte precum transformările urbane și sociale din Craiova anului 1915 („la un pas de intrarea în Infern”), impactul Primului Război Mondial asupra orașului-port Constanța și propaganda din Oltenia anului 1940 privind cedarea Basarabiei și a Nordului Bucovinei.
Materialele reunite în cel de-al doilea capitolul al lucrării aduc în discuție figuri marcante ale vieții culturale precum și o serie de transformări instituționale și comunitare. Sunt analizate, în acest context, personalități culturale și din domeniul tehnic precum actrița Aristizza Romanescu și inginerii Ioan și Romulus Baiulescu. Totodată, capitolul cuprinde studii privind arhitectura și urbanismul din perioada comunistă (1970-1989), locuri și case legate de activitatea PCdR în Oltenia, precum și etapele integrării României în Uniunea Europeană (2005).
Capitolul următor examinează legăturile dintre limbă, identitate, literatură și tradiții populare. Sunt abordate teme precum evoluția Secției de limba și literatura italiană a Universității din Craiova la 60 de ani de la înființare, imaginea Occidentului în antroponimie prin etnonimul „frânc”, sau convergențele intelectuale din corespondența dintre Mircea Eliade și Valeriu Lucian Bologa. Studiile privind cultura populară tratează elemente precum valențele simbolice ale arborelui în ritualuri, practicile vindecării tradiționale, fântâni și cișmele din Oltenia.
Secțiunea juridică, axată pe analiza instituțiilor, principiilor și evoluțiilor legislative întregește volumul Conferinței. Sunt analizate limba oficială și dreptul la interpret în procesul penal, garanțiile procesual-penale, corelate cu securitatea juridică. De asemenea, sunt prezentate studii din dreptul privat și social privind morala, relațiile de muncă conform Legii nr. 367/2022 și viziunea politică a lui Nicolae Titulescu.
Încercând o sinteză putem concluziona că, de la dinamica politică a boierilor medievali și marile crize ale secolului XX, până la antropologia satului doljean, evoluția instituțiilor juridice și reperele culturale internaționale, textele converg spre o singură misiune: recuperarea memoriei colective și înțelegerea mecanismelor sociale care au modelat identitatea românească. Fiecare capitol deschide o fereastră spre microistorii fascinante și analize de specialitate, oferind cercetătorilor, studenților și publicului pasionat un instrument valoros de cunoaștere și reflecție.
Acad. Dorina-Elena Rusu, Academia Română
Cuprins
CUPRINS
CUVÂNT-ÎNAINTE / FOREWORD / 9
STUDII DE ISTORIE ȘI VIAȚĂ COTIDIANĂ /
HISTORY STUDIES AND COTIDIAN LIFE / 11
Ileana Cioarec, Implicarea boierilor Filișanu în viața politică a Țării Românești (secolele XVII-XVIII) / The involvement of the Filișanu Boyars in the political life of Wallachia (17th- 18th centuries) / 13
Marin Cojoc, Sinodului I Ecumenic în Dacia Ripensis și în provinciile dunărene apropiate și rezistențe locale / The first Ecumenical Council in Dacia Ripensis and the danubian provinces around and local resistance / 27
Irina Maria Vlad, Un inel de aur și proprietarul său (încă) (ne)cunoscut / A gold ring and its (still) (un)known owner / 49
Narcisa-Maria Mitu, 150 de ani de istorie. In memoriam Regina Maria. Vizitele Mariei la Craiova / 150 years of history. In Memory of Queen Mary. Mary’s visits to Craiova / 57
Mariana Cojoc, Niveluri de analiză în sistemul relațiilor internaționale. Orașul-port Constanța în Primul Război Mondial (1916) / Levels of analysis in the system of international relations. The port of Constanța in the First World War (1916) / 75
Cristian-Iulian Ceacîru, La un pas de intrarea în Infern. Aspecte ale vieții cotidiene din Craiova anului 1915 / One step away from entering Hell. Aspects of everyday life in Craiova in 1915 / 103
Diana-Mihaela Păunoiu, Funcționarii publici și propaganda privitoare la cedarea Basarabiei și Nordului Bucovinei, în Oltenia anului 1940 / Civil Servants and Propaganda Regarding the Cession of Bassarabia and Northern Bukovina, in Oltenia in 1940 / 113
Larisa-Izabela Zorlescu (Iacob), „Chestiunea evreiască” în contextul Războiului de Independență și al Congresului de Pace de la Berlin (1877-1878) / The „Jewish Question” in the context of the War of Independence and the Berlin Peace Congress (1877 1878) / 133
Istorie, cultură, civilizație. De la spațiul oltenesc la orizontul european / 6
PERSONALITĂȚI ȘI REALITĂȚI SOCIOECONOMICE / PERSONALITIES AND SOCIO-ECONOMIC REALITIES / 145
Cristina Gudin, Aristizza Romanescu, de la debutul pe scena teatrului craiovean la statutul de „cea mai mare artistă în viață a României” / Aristizza Romanescu, from her debut on the stage of the craiova theater to the status of „Romania’s greatest living artist” / 147
Lucian Popescu Vava, Interacțiuni între natură, om și sănătate în satul doljean la sfârșitul epocii moderne / Interactions between nature, humans, and health in therural communities of dolj county at the end of the modern era / 163
Lavinia Dumitrașcu, Frații Ioan și Romulus Baiulescu, ingineri de seamă ai României / The brothers Ioan and Romulus Baiulescu: prominent Romanian engineers / 177
Silviu-Gabriel Lohon, Arhitectura și urbanismul în perioada comunistă. Politici publice și transformări ale noului peisaj construit (1970-1989)/ Architecture and urban planning during communist times. Policies and transformations of the new built landscape (1970-1989) / 193
Ion-Leone Gavrilă-Ciobotea, Locuri și case din Oltenia legate de activitatea PCdR / Places and houses in Oltenia related to PCdR activity / 213
Ionuț Riza, Anca Mădălina Bogdan, The cultural and economic heritage of Oltenia as represented by internationally recognized figures. / 221
Florin F. Nacu, Oltenia între măsurile de preaderare și evoluția negocierii capitolelor premergătoare semnării Tratatului de Aderare a României la UE (25 aprilie 2005) / Oltenia between pre-accession measures and the evolution of the negotiation of the chapters preceding the signing of the Treaty of Accession of Romania to the EU (april 25, 2005)/ 237
George-Eugen Balaci, Colonel Cerchez și primii pași spre Războiul de Independență al României din 1877-1878 / Colonel Cerchez and first steps to Romanian Independence War from 1877-1878 / 251
Istorie, cultură, civilizație. De la spațiul oltenesc la orizontul european 7
INTERFERENȚE CULTURALE ȘI LINGVISTICE / CULTURAL AND LINGUISTIC INTERFERENCES / 265
Elena Pîrvu, De la Craiova spre Europa. Secția de limba și literatura italiană a Universității din Craiova, la 60 de ani de la înființare / From Craiova to Europe. The department of italian language and literature of the University of Craiova, 60 years after its establishment / 267
Iustina Nica, Etnonimul frânc între contact lingvistic și identitate: imaginea Occidentului în antroponimie și în toponimie / Frânc – an ethnonym between linguistic contact and identity: the image of the West in anthroponymy and toponymy / 289
Carmen Banța, Mircea Eliade – Valeriu Lucian Bologa: corespondență, idei și convergențe intelectuale / Mircea Eliade – Valeriu Lucian Bologa: correspondence, ideas, and intellectual convergences / 313
Loredana-Maria Ilin-Grozoiu, Arborele-valențe simbolice în manifestări ritual-ceremoniale / The tree – symbolic valences in ritual – ceremonial manifestations/ 323
Gheorghe Dănișor, Diana Dănișor, Depășirea nihilismului la Goethe: între abis și armonie / Overcoming nihilism in Goethe: between abyss and harmony / 343
Lorena-Valeria Stuparu, Gândirea 68 și vizita lui Charles de Gaulle în România, cu escală la Craiova / The 68 thought and Charles De Gaulle’s visit to Romania, with a stopover in Craiova / 355
Camelia Călin, Fericirea în opera lui Constantin (Dinicu) Golescu: contextul illuminist european și specificul românesc / Happiness in the work of Constantin (Dinicu) Golescu: the European Enlightenment context and the Romanian specificity / 377
Roxana Deca, Practicile vindecării tradiționale – o perspectivă etnografică / Traditional healing practices – an ethnographic perspective / 393
Albinel Firescu, Apa, viața și credința. Fântâni, cișmele și știubeie în Oltenia de ieri și de azi / Water, life and faith. Fountains, taps and “știubeie” (springs captured at ground level) in Oltenia, yesterday and today / 411
Alin Naidin, Cercul vieții – repere în ceremonialurile existențiale și în obiecte investite ritual / The circle of life – landmarks in existential ceremonies and ritually invested objects / 425
DREPT ȘI SOCIETATE / LAW AND SOCIETY 439
Elena Oancea, Diana Dănișor, Limba oficială și dreptul la interpret în procesul penal: garanții și aplicabilitate / Official Language and the Right to an Interpreter in Criminal Proceedings: Guarantees and Applicability / 441
Elena Oancea, Limitele aplicării principiilor procesual penale și raportul lor cu securitatea juridică / Limits of the Application of Criminal Procedure Principles and Their Relationship with Legal Certainty / 457
Simina Badea, The fight metaphor vs the dance metaphor in law: perspectives and interpretations / 469
Roxana Cristina Radu, Evoluția reglementărilor privind relațiile colective de muncă până la intrarea în vigoare a Legii nr. 367/2022 privind dialogul social / Evolution of regulations on collective labor relations until the entry into force of law no. 367/2022 on social dialogue / 481
Mădălin-Savu Ticu, Nicolae Titulescu – mitul păcii și actualitatea reperelor juridico-politice / Nicolae Titulescu – The Myth of Peace and the contemporary relevance of his legal and political principles / 499
Alexandra-Oana Dochia, Imperativul categoric în dreptul privat: între morală și legalitate / The Categorical Imperative in Private Law: Between Morality and Legality / 509
POSTFAȚĂ
Volumul „Interferențe culturale și identitate națională” continuă seria de lucrări științifice editate de Institutul de Cercetări Socio-Umane din Craiova – C.S. Nicolăescu-Plopșor, rezultate ale manifestărilor științifice pe care le organizează periodic, evenimente prin care institutul își propune să readucă în spațiul public teme de impact regional, național și internațional.
Înființat în urmă cu șase decenii, sub conducerea reputatului acad. C.S. Nicolăescu-Plopșor, Institutul din Craiova s-a afirmat, de-a lungul timpului, drept un centru de excelență în cercetarea fundamentală din domeniul științelor socioumane. Misiunea sa științifică s-a axat, în mod constant, pe cercetarea bogatului tezaur arheologic, istoric, filologic, filosofic, lingvistic și etnografic al Olteniei, precum și pe studierea conexiunilor acestui spațiu cu ariile geografico-culturale învecinate românești, balcanice și europene.
Cercetările desfășurate în cadrul instituției au generat lucrări de referință privind evoluția comunităților umane, tradițiile și mentalitățile specifice spațiului românesc, precum și transformările socio-culturale care au modelat identitatea colectivă. Prin publicarea de volume științifice, organizarea de conferințe și colaborarea cu alte centre universitare și academice, institutul și-a consolidat rolul de promotor al cercetării autentice și al dialogului intelectual.
Menținându-și vocația sa academică, Institutul din Craiova a acordat cele mai mari exigențe tuturor manifestărilor științifice pe care le-a organizat, asumându-și drept principiu fundamental promovarea și deschiderea actului de cultură către comunitate. De-a lungul timpului, a fost organizator al unor manifestări științifice de prestigiu precum: „1821-2021. Bicentenarul revoluției conduse de Tudor Vladimirescu”, „Publicații culturale și științifice românești. Arhivele Olteniei (1922-2022)”, „Oltenia – conexiuni istorice, identități în dialog”, Conferința anuală a Institutului de Cercetări Socio-Umane din Craiova – C.S. Nicolăescu-Plopșor, care s-au bucurat de o participare substanțială a reprezentanților mediului academic și universitar.
Volumul de față reunește contribuții prezentate în cadrul simpozionului național „Identitate națională, identitate europeană. Craiova 1475-2025”, organizat de Institutul craiovean în perioada 28-30 mai 2025. Lucrarea este deschisă printr-o incursiune în profunzimea temporală a spațiului românesc, pornind de la analiza utilajul litic cioplit din eneoliticul târziu, din sudul Munteniei, continuând cu teme care fac referire la voci feminine ale Renașterii și ajungând la problematici ale secolului XX precum sfârșitul Războiului Mondial sau despre procesul de „democratizare” a Armatei Române, în primii ani postbelici, studii care evidențiază complexitatea mecanismelor istorice.
O parte consistentă a prelegerilor se concentrează pe diversele fațete ale interferențelor culturale, pe elemente de identitate românească și pe aspecte de drept și guvernanță, analizând felul în care acestea au modelat și continuă să modeleze identitatea națională într-un spațiu cultural contemporan specific. Cercetările aduc în prim plan figuri reprezentative pentru viața culturală și politică din Oltenia, precum Teodor Teodorini și Traian Demetrescu, reconstituirea istoriei unor biserici din Craiova, teme care ilustrează interacțiunea dintre cultură, spiritualitate și spațiul urban. Studiile dedicate familiei Filișanu, începuturilor neoprotestante în Craiova sau aspecte legate de termenul „țigan” – de la etnonim la patronim, propun interpretări nuanțate asupra limbajului, memoriei și identității.
De asemenea, sunt aduse în discuție impactul fenomenelor globale asupra identității culturale locale, modul în care tradițiile sunt conservate și revalorificate, precum și rolul instituțiilor și al practicilor culturale în menținerea și transmiterea specificului identitar. De la analiza simbolurilor vegetale în obiceiurile de iarnă, a porților tradiționale din Gorj, ca elemente ale identității naționale, până la schimbări actuale în practica funerară, studiile oferă perspective asupra modului în care patrimoniul cultural imaterial poate fi salvgardat și integrat în viața cotidiană.
Din perspectivă juridică, analiza este centrată pe teme de actualitate precum poluarea vizuală și estetica spațiului public, conștiința juridică de mediu în România, concepte de guvernanță și consolidare instituțională, libertatea religioasă în raport cu jurisprudența CEDO. Aceste contribuții demonstrează că cercetarea științifică nu este izolată de realitatea socială, ci, dimpotrivă, participă activ la înțelegerea și modelarea acesteia.
Lucrările reunite în prezentul volum tratează subiecte de actualitate, subsumate unei teme de maximă relevanță pentru cercetarea contemporană din domeniul ştiinţelor socioumane. Ele reflectă preocupările științifice privind interferențele culturale și conturarea identității naționale, iar prin convergența abordărilor, volumul reflectă atât ancorarea în specificul regional, cât și deschiderea către perspective comparatiste și internaționale.
Prof. univ. dr. Cezar Avram
