Gheorghe Buzatu. In memoriam
PREȚ 84,00 lei Prețul inițial a fost: 84,00 lei.42,00 leiPrețul curent este: 42,00 lei.
În semn de nesfârșită prețuire, prietenii și colaboratorii din mediul universitar craiovean, alături de mulți alții din toate colțurile țării, care l-au cunoscut și apreciat, aduc un pios omagiu concretizat într-o carte de istorie, ceea ce profesorul, Magistrul nostru, îndrăgea atât de mult. Nu este o simplă carte, ci una menită a demonstra profundul respect și regretul discipolilor față de dispariția unui adevărat titan al istoriografiei românești. Totodată, acest volum intitulat sugestiv Gheorghe Buzatu – In memoriam, are scopul de a păstra pentru posteritate gândurile ori preocupările științifice ale celor ce i-au fost colegi de breaslă, simpli slujitori ai muzei Clio și ai adevărului.
Stoc epuizat
Descriere
A trecut un an de când reputatul istoric GHEORGHE BUZATU nu mai este printre noi, istoricii, colaboratorii, colegii și prietenii săi. Cu siguranță, ne lipsește astăzi personalitatea sa copleșitoare, cu temperamentul său blând, cu prezența sa de spirit, cu fermitatea opiniilor și principiilor, cu tăria și curajul de a rosti răspicat adevărul istoric, pe care-l prețuia mai presus de orice. A lăsat în urma sa o vastă și strălucită operă istorică, precum și numeroși reprezentanți ai tinerei generații de istorici, pe care i-a format și îndrumat cu răbdare și profesionalism.
Categoric, prin dispariția sa, istoriografia românească este mai săracă. A fost unul dintre cei mai mari specialiști în istoria celui de-al doilea război mondial, cu un larg orizont cultural și spiritual, un împătimit al documentelor de arhivă, avid de noi descoperiri în domeniul istoriei contemporane. Rezultatele îndelungatelor sale cercetări în arhive și biblioteci au devenit certitudini, iar numeroasele cărți care-i poartă semnătura sunt, astăzi, lucrări de referință în domeniu. Opinia sa, exprimată prin viu grai sau prin scris, era mereu argumentată și căpăta rezonanțele unui just și veritabil verdict.
A fost un demn urmaș al lui Nicolae Iorga, pe care l-a considerat un veritabil mentor, a studiat în profunzime opera sa și a contribuit la reeditarea multora din lucrările marelui istoric.
Modestia Profesorului Gheorghe Buzatu era proverbială, iar onestitatea sa profesională de necontestat. A încurajat întotdeauna tinerii aflați la începutul carierei să studieze documentele epocii, să le interpreteze și să formuleze propriile puncte de vedere. A slujit atât pe altarul cercetării științifice, cât și de la catedra universitară, împărtășind cu generozitate din propria experiență și cunoștințele acumulate de-a lungul unei vieți închinate cu devotament ISTORIEI.
Studenții craioveni au avut prilejul să-l asculte și să-l îndrăgească, să-l aprecieze și să-l respecte ca pe un veritabil dascăl vocațional. De altfel, relația Profesorului cu Cetatea Băniei a fost una specială. Avea aici colegi și prieteni, care profitau de prezența sa și exploatau fiecare moment petrecut împreună. Orice întâlnire cu Domnia Sa era revigorantă, plină de învățăminte.
În semn de nesfârșită prețuire, prietenii și colaboratorii din mediul universitar craiovean, alături de mulți alții din toate colțurile țării, care l-au cunoscut și apreciat, aduc un pios omagiu concretizat într-o carte de istorie, ceea ce profesorul, Magistrul nostru, îndrăgea atât de mult. Nu este o simplă carte, ci una menită a demonstra profundul respect și regretul discipolilor față de dispariția unui adevărat titan al istoriografiei românești. Totodată, acest volum intitulat sugestiv Gheorghe Buzatu – In memoriam, are scopul de a păstra pentru posteritate gândurile ori preocupările științifice ale celor ce i-au fost colegi de breaslă, simpli slujitori ai muzei Clio și ai adevărului.
Ceea ce a reușit să sădească Profesorul în inimile și sufletele noastre, dragostea față de neam, de trecutul și înaintașii săi, nu se va stinge niciodată! Astfel că, prin străduințele noastre, vom reuși să transmitem generațiilor ce vin și o părticică din crezul istoricului Gheorghe Buzatu, devotat cu trup și suflet acestei nobile profesii și ale cărui impresionante lucrări istoriografice se înscriu în seria operelor fundamentale ale reprezentanților de geniu ai neamului românesc.
Prof. univ. dr. Sorin Liviu Damean
Cuprins
CUPRINS
ARGUMENT. 7
Ioan Opriș, IN MEMORIAM GHEORGHE BUZATU. 9
Mihai Iacobescu, GHEORGHE BUZATU UN PROMETEU AL ISTORIOGRAFIEI CONTEMPORANE. ÎNSEMNĂRI. EVOCĂRI. REFLECŢII 11
Jipa Rotaru, CONTRIBUŢII: GHEORGHE BUZATU LA ŞCOALA DE TOAMNĂ DE LA MAIA CATARGI 26
Ion Agrigoroaiei, DATORIA NOASTRĂ. 37
Lavinia Gheorghe, DATORIA MEA DE SUFLET, DOMNULE PROFESOR, „PATRIARH” DE MAIA! O FRÂNTURĂ DIN ISTORIA SATULUI IALOMIŢEAN MAIA – MONOGRAFIA REALIZATĂ DE ÎNVĂŢĂTORUL GH.D. GRIGORESCU (1941) 40
Gheorghe Dumitraşcu, FRATE GHEORGHE BUZATU! 47
Constanțiu Dinulescu, PREMODERNITATEA / EPOCA MODERNĂ TIMPURIE – DELIMITĂRI CONCEPTUALE ŞI IPOSTAZE ISTORIOGRAFICE 56
Dinică Ciobotea, Emilian Cojocaru, ELEMENTE DE FACTURĂ POLIȚIENEASCĂ ÎN STRUCTURILE STATULUI ȚARA ROMÂNEASCĂ, PÂNĂ LA SFÂRȘITUL SECOLULUI AL XVI-LEA 64
Ștefan Păun, SATUL ÎN SPAŢIUL ROMÂNESC STUDIU DE CAZ: COMUNA TOPORU (JUDEȚUL GIURGIU) 73
Elena Manolache, ASPECTE DE ORDIN DEMOGRAFIC ÎN MEDIUL RURAL STUDIU DE CAZ: COMUNA TOPORU (JUDEŢUL GIURGIU) 105
Acad. Dan Berindei, REAŞEZAREA SUD-ESTULUI EUROPEI ÎN TIMPURILE MODERNE. 127
Vladimir Osiac, PARTICIPAREA PANDURILOR LA RĂZBOAIELE RUSO-TURCE (1806-1812; 1828-1829) 133
Ilie I. Vulpe, OBŞTI MOŞNENEŞTI DIN JUDEŢUL MEHEDINŢI ÎN PERIOADA REGULAMENTARĂ: DOCUMENTE JUDECĂTOREŞTI 141
Vasile Diacon, MITROPOLITUL NECTARIE COTLARCIUC, ÎNTRE NUME ȘI ORIGINE. 149
Mihai Ghițulescu, NAŢIONAL-LIBERALISMUL ÎN ROMÂNIA MODERNĂ. ÎNCERCĂRI DE CLARIFICARE DOCTRINARĂ 162
Mihaela Damean, DEBUTUL ÎN VIAȚA POLITICĂ A LUI DIMITRIE A. STURDZA (1857-1858) 175
Constantin Bușe, UN GÂNDITOR AL VREMURILOR NOI: COSTACHE CONACHI 185
Sorin Liviu Damean, MISIUNEA EPISCOPULUI MELCHISEDEC LA SANKT PETERSBURG (FEBRUARIE-MARTIE 1868) 195
Ionuț Șerban, UN REPREZENTANT DE SEAMĂ AL DIPLOMAȚIEI ITALIENE LA BUCUREȘTI: CONTELE FRANCESCO CURTOPASSI 201
Rodica Păvălan, DEZVOLTAREA TELEGRAFIEI MILITARE ÎN TIMPUL RĂZBOIULUI PENTRU INDEPENDENŢĂ 206
Corneliu-Mihail Lungu, ASPIRAŢIILE NAŢIONALE ALE ROMÂNILOR ŞI INTERESELE MARILOR PUTERI 212
Stoica Lascu, REINTEGRAREA DOBROGEI LA STATUL ROMÂN (14 NOIEMBRIE 1878). PERENITATE ROMÂNEASCĂ ŞI INTERFERENŢE ETNOLINGVISTICE ÎN CONTEXT SUD-EST EUROPEAN. 215
Enache Tușa, INFLUENŢELE CULTURII POLITICE OFICIALE ASUPRA PROCESULUI DE ACULTURAŢIE DIN DOBROGEA LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XX-LEA 234
Sorin Cristescu, VIZITA PREMIERULUI ION I.C. BRĂTIANU ÎN VARA ANULUI 1909 LA VIENA ȘI BERLIN 251
Teodora Giurgiu, FELDMAREŞALUL SIR DOUGLAS HAIG ŞI MAREA OFENSIVĂ DE PE FRONTUL OCCIDENTAL ÎN TIMPUL PRIMULUI RĂZBOI MONDIAL 275
Cornel Mărculescu, CAMPANIA DIN 1916 OGLINDITĂ ÎN JURNALUL GENERALULUI TOMA DUMITRESCU 283
Alin Spânu, COLONELUL IOAN ȚĂRANU – PRIMUL OFIȚER DE CONTRAINFORMAȚII DIN ARMATA ROMÂNĂ 293
Horia Dumitrescu, ECATERINA TEODOROIU ŞI VRANCEA. 302
Cornel Țucă, ISTORICUL CORPULUI VOLUNTARILOR ROMÂNI ARDELENI ŞI BUCOVINENI DIN RUSIA PREZENTAT ÎN „MEMORIUL” COLONELULUI PIETRARU I. CONSTANTIN 328
Gabriel Moisa, CLARIFICĂRI IDEOLOGICE ŞI NAŢIONALE LA SOCIALIŞTII ROMÂNI DIN UNGARIA, TRANSILVANIA ŞI BANAT ÎN TOAMNA-IARNA ANILOR 1918-1919 346
Ștefania Ciubotaru, PROTOCOL ŞI CEREMONIAL LA CURTEA REGELUI FERDINAND I (1914-1927) 352
Luminița Giurgiu, CONSILIUL SUPERIOR AL APĂRĂRII ŢĂRII – ȘEDINȚA DIN 31 MARTIE 1927. 364
Marusia Cîrstea, PRESA PRAGHEZĂ DESPRE VIZITA OFICIALĂ A MINISTRULUI DE EXTERNE ROMÂN DIMITRIE I. GHIKA (IANUARIE 1932) 374
Costin Scurtu, ORGANIZAREA BUGETULUI DE STAT ȘI IMPACTUL ASUPRA DEZVOLTĂRII INDUSTRIEI DE APĂRARE ROMÂNEȘTI ÎN PERIOADA INTERBELICĂ 392
Corneliu Ciucanu, NOUA GENERAŢIE INTERBELICĂ ŞI TENTAŢIA RADICALISMULUI DE DREAPTA. 403
Cristian Sandache, POETUL RADU GYR. 423
Daniel Flaut, RESTITUTIO INTERBELLICA: UN DOCUMENT INEDIT DESPRE SITUAŢIA ECONOMICĂ A JUDEŢULUI TULCEA ÎN ANUL 1935 433
Marius Hriscu, ACTUALITATEA GÂNDIRII DIPLOMATICE TITULESCIENE. 446
George G. Potra, DEMITEREA LUI NICOLAE TITULESCU VĂZUTĂ DE QUAI D’ORSAY. 450
Victor-Albinel Firescu, ASPECTE POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE ÎN OLTENIA DIN PERIOADA DICTATURII REGALE 460
Dorina N. Rusu, NICOLAE IORGA DESPRE MIHAI EMINESCU. 467
Mihaela Varga, THEODOR PALLADY ORIGINEA SOCIALĂ: ARISTOCRAT. PROFESIA: PICTOR. 475
Gheorghe Sbârnă, VESPASIAN V. PELLA DESPRE ACTIVITATEA SA ÎN STRĂINĂTATE. UN RAPORT CĂTRE CAROL AL II-LEA 483
Diana-Mihaela Păunoiu, PROPAGANDA INTERNĂ DIN ROMÂNIA (1938-1940) 489
Ion Calafeteanu, O SCRISOARE NESEMNATĂ. 498
Virgil Coman, TURCO-TĂTARII DIN ROMÂNIA ÎN DOCUMENTE ALE SERVICIULUI SPECIAL DE INFORMAŢII (1942-1943) 512
Silviu Miloiu, CONFLUENŢE CULTURALE ROMÂNO-FINLANDEZE: ASUPRA VIZITEI LUI LIVIU REBREANU ÎN FINLANDA (1943) 521
Iulian Oncescu, Andrei Tudorache, ÎN UMBRA UITĂRII: OPERA ISTORICĂ A LUI VICTOR SLĂVESCU. 527
Gavriil Preda, BĂTĂLIA PENTRU PETROLUL ROMÂNESC ÎN ANII CELUI DE AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL 542
Alesandru Duțu, 1944. CRIZA DE COMANDAMENT PE FRONTUL DIN MOLDOVA. 553
Valentin Ciorbea, „DOSARUL” CONFERINŢEI DE LA IALTA ÎNTRE REALITATE ŞI MIT. 563
Olimpiu Manuel Glodarenco, Ionel Dan Ciocoiu, RELAȚIA DINTRE DEZVOLTAREA TEHNOLOGICĂ ȘI PUTEREA MARITIMĂ DUPĂ CEL DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL 581
Marian Moşneagu, VICEAMIRALUL ING. GRIGORE MARTEŞ, ARTIZANUL RENAŞTERII MARINEI MILITARE POSTBELICE 589
Tudor Răţoi, SITUAŢIA FONDURILOR ADMINISTRAŢIEI FLUVIALE A PORŢILOR DE FIER ÎN AUR ŞI DEVIZE AFLATE ÎN BĂNCI STRĂINE DUPĂ CEL DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL 600
Lucian Dindirică, INSTAURAREA REGIMULUI COMUNIST ÎN ROMÂNIA. 610
Radu Florian Bruja, ROLUL EXILULUI POLITIC LEGIONAR ÎN REZISTENŢA ARMATĂ ANTICOMUNISTĂ 619
Cezar Mâță, PATRIARHUL IUSTINIAN ŞI SECURITATEA (1948-1953) 628
Gheorghe Onişoru, REFORMA MONETARĂ DIN IANUARIE 1952. 640
Petre Opriș, Cezar Avram, VASILE LUCA, ANA PAUKER ŞI „CUIBUL DE VIESPI” DE LA MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE (1952) 648
Paul Nistor, ROMÂNIA ŞI O.N.U. ÎN 1952. COLABORAREA INTERNAŢIONALĂ. DE LA ENTUZIASM LA SPERANŢE SPULBERATE 674
Alexandru Oşca, RETRAGEREA TRUPELOR SOVIETICE DIN ROMÂNIA. NOI ABORDĂRI 691
Florian Banu, INDEPENDENŢA ROMÂNIEI FAŢĂ DE U.R.S.S. – MIT PROPAGANDISTIC SAU REALITATE ISTORICĂ? 702
Iulian Stelian Boţoghină, PARTICIPAREA DELEGAŢIEI MILITARE ROMÂNE LA PRIMUL FESTIVAL INTERNAŢIONAL AL FILMULUI MILITAR DE LA VERSAILLES, EXPRESIE A „DESCHIDERII” EXTERNE DIN PERIOADA 1958-1968. 716
Ştefan S. Gorovei, PARTICIPAREA ROMÂNEASCĂ LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL „PIERDUT” (LONDRA, 1976) 720
Marian Cosac, PROTECŢIA PATRIMONIULUI ARHEOLOGIC ŞI ORIENTAREA ÎN CERCETAREA ARHEOLOGICĂ ÎN ANII ’70 ŞI ’80 ÎN LUMINA UNOR DOCUMENTE DIN ARHIVA CONSILIULui NAŢIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂŢII 737
Ioan Opriș, DIN NOU DESPRE TEZAURUL ISTORIC AL ROMÂNIEI DE LA MOSCOVA. 749
Ioan Scurtu, COPREŞEDINTELE COMISIEI COMUNE PENTRU STUDIEREA PROBLEMELOR IZVORÂTE DIN ISTORIA RELAŢIILOR BILATERALE, INCLUSIV PROBLEMA TEZAURULUI ROMÂNESC DEPUS LA MOSCOVA ÎN TIMPUL PRIMULUI RĂZBOI MONDIAL 755
Ioana Panagoreț, REFORMELE POLITICE, ECONOMICE ŞI ADMINISTRATIVE DIN ROMÂNIA DUPĂ 1989 767
Constantin Hlihor, CUM ŞI DE CE STUDIEM TRECUTUL ISTORIC ÎN RELAŢIILE INTERNAŢIONALE. CÂTEVA CONSIDERAŢII TEORETICE 777
ARGUMENT
A trecut un an de când reputatul istoric GHEORGHE BUZATU nu mai este printre noi, istoricii, colaboratorii, colegii și prietenii săi. Cu siguranță, ne lipsește astăzi personalitatea sa copleșitoare, cu temperamentul său blând, cu prezența sa de spirit, cu fermitatea opiniilor și principiilor, cu tăria și curajul de a rosti răspicat adevărul istoric, pe care-l prețuia mai presus de orice. A lăsat în urma sa o vastă și strălucită operă istorică, precum și numeroși reprezentanți ai tinerei generații de istorici, pe care i-a format și îndrumat cu răbdare și profesionalism.
Categoric, prin dispariția sa, istoriografia românească este mai săracă. A fost unul dintre cei mai mari specialiști în istoria celui de-al doilea război mondial, cu un larg orizont cultural și spiritual, un împătimit al documentelor de arhivă, avid de noi descoperiri în domeniul istoriei contemporane. Rezultatele îndelungatelor sale cercetări în arhive și biblioteci au devenit certitudini, iar numeroasele cărți care-i poartă semnătura sunt, astăzi, lucrări de referință în domeniu. Opinia sa, exprimată prin viu grai sau prin scris, era mereu argumentată și căpăta rezonanțele unui just și veritabil verdict.
A fost un demn urmaș al lui Nicolae Iorga, pe care l-a considerat un veritabil mentor, a studiat în profunzime opera sa și a contribuit la reeditarea multora din lucrările marelui istoric.
Modestia Profesorului Gheorghe Buzatu era proverbială, iar onestitatea sa profesională de necontestat. A încurajat întotdeauna tinerii aflați la începutul carierei să studieze documentele epocii, să le interpreteze și să formuleze propriile puncte de vedere. A slujit atât pe altarul cercetării științifice, cât și de la catedra universitară, împărtășind cu generozitate din propria experiență și cunoștințele acumulate de-a lungul unei vieți închinate cu devotament ISTORIEI.
Studenții craioveni au avut prilejul să-l asculte și să-l îndrăgească, să-l aprecieze și să-l respecte ca pe un veritabil dascăl vocațional. De altfel, relația Profesorului cu Cetatea Băniei a fost una specială. Avea aici colegi și prieteni, care profitau de prezența sa și exploatau fiecare moment petrecut împreună. Orice întâlnire cu Domnia Sa era revigorantă, plină de învățăminte.
În semn de nesfârșită prețuire, prietenii și colaboratorii din mediul universitar craiovean, alături de mulți alții din toate colțurile țării, care l-au cunoscut și apreciat, aduc un pios omagiu concretizat într-o carte de istorie, ceea ce profesorul, Magistrul nostru, îndrăgea atât de mult. Nu este o simplă carte, ci una menită a demonstra profundul respect și regretul discipolilor față de dispariția unui adevărat titan al istoriografiei românești. Totodată, acest volum intitulat sugestiv Gheorghe Buzatu – In memoriam, are scopul de a păstra pentru posteritate gândurile ori preocupările științifice ale celor ce i-au fost colegi de breaslă, simpli slujitori ai muzei Clio și ai adevărului.
Ceea ce a reușit să sădească Profesorul în inimile și sufletele noastre, dragostea față de neam, de trecutul și înaintașii săi, nu se va stinge niciodată! Astfel că, prin străduințele noastre, vom reuși să transmitem generațiilor ce vin și o părticică din crezul istoricului Gheorghe Buzatu, devotat cu trup și suflet acestei nobile profesii și ale cărui impresionante lucrări istoriografice se înscriu în seria operelor fundamentale ale reprezentanților de geniu ai neamului românesc.
Prof. univ. dr. Sorin Liviu Damean