Descriere
Analiza sistemului administrației publice românești din perspectivă instituțională i-a preocupat deopotrivă pe istorici sau juriști, fapt reflectat de multitudinea lucrărilor monografice sau de sinteză apărute până în momentul de față, departe însă de epuizarea întregii problematici. Pe linia unor astfel de abordări se înscrie, ca și studiu de caz, demersul întreprins de dl. Adrian-Marcel Tudor-Drăghici concretizat în lucrarea pe care o prefațăm și consacrat instituției Consiliului Județean Gorj, în primii ani de la înființare, rezultat al explorării a numeroase surse de arhivă, rămase în cea mai mare parte inedite. Suntem convinși, totodată, că lucrarea de față poate constitui nu numai o evocare a gradului de implicare a autorităților locale în administrația publică a județului Gorj la nivelul anilor 1864-1868, ci și un imbold spre cunoașterea cât mai profundă a rolului administrației publice, în general, în amplul proces de modernizare a societății românești din a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
Sorin-Liviu DAMEAN
Prefață
Analiza sistemului administrației publice românești din perspectivă instituțională i-a preocupat deopotrivă pe istorici sau juriști, fapt reflectat de multitudinea lucrărilor monografice sau de sinteză apărute până în momentul de față, departe însă de epuizarea întregii problematici. Pe linia unor astfel de abordări se înscrie, ca și studiu de caz, demersul întreprins de dl. Adrian-Marcel Tudor-Drăghici concretizat în lucrarea pe care o prefațăm și consacrat instituției Consiliului Județean Gorj, în primii ani de la înființare, rezultat al explorării a numeroase surse de arhivă, rămase în cea mai mare parte inedite. Oricât ar părea de surprinzător, sursele documentare referitoare la această instituție administrativă nu se regăsesc în arhivele locale gorjene, fiind, probabil, distruse în vremurile tulburi ale Primului Război Mondial, când Oltenia a fost ocupată de inamic timp de doi ani (1916-1918), ceea ce a constituit o veritabilă provocare pentru cercetător. Acesta a trebuit să investigheze numeroasele dosare de la Serviciul Istoric al Arhivelor Naționale de la București, îndeosebi fondul Ministerului de Interne – Divizia administrativă, unde se regăsesc și documente emise de Consiliul Județean Gorj și adresate autorităților centrale. Astfel, a putut fi reconstituită imaginea de ansamblu, dar și de detaliu asupra activității desfășurate de respectiva instituție administrativă locală.
Pe de altă parte, abundența și varietatea documentelor descoperite au impus, la nivelul cercetării, o riguroasă selecție și, în cele din urmă, chiar limitele cronologice ale subiectului. Perioada de timp avută în vedere de autor este însă una semnificativă nu numai din punctul de vedere al începuturilor reformării sistemului administrativ românesc, în general, ci mai cu seamă al provocărilor și necesităților particulare existente la nivel local, după adoptarea legii de înființare a Consiliilor Județene (31 martie 1864). În acest context, au fost integrate în viziunea de ansamblu unele informații din lucrările bibliografice publicate, iar acolo unde a fost cazul, prin coroborarea cu alte surse, s-au îndreptat anumite erori.
Trebuie precizat că, la origini, lucrarea de față reprezintă teza de doctorat a domnului Adrian-Marcel Tudor-Drăghici, în domeniul Istorie, elaborată sub coordonarea noastră și susținută cu succes la Universitatea din Craiova în anul 2023. De aceea, metodele de cercetare utilizate în demersul său sunt cele specifice domeniului Istorie, de la investigație la analiza descriptivă și de conținut, la interpretarea faptelor, deși în anumite cazuri ar fi fost potrivite și metoda analogiei sau a studiului comparativ. Formarea profesională în domeniul Științelor Juridice i-a fost utilă autorului care, în felul acesta, reușește să ne ofere un studiu interdisciplinar, bine articulat, logic și concis.
Lucrarea debutează cu o succintă trecere în revistă a evoluției administrativ-teritoriale în spațiul de la sud de Carpați, îndeosebi a zonei Olteniei, de la primele forme de organizare până la momentul anului 1864 și are menirea nu numai de familiarizare conceptuală, ci și de a sublinia multiplele modificări petrecute la nivelul plășilor și plaiurilor din ceea ce se va contura ca fiind județul Gorj. Toate acestea sunt necesare înțelegerii contextului apariției legii de înființare a Consiliilor Județene, pentru a putea insista apoi asupra prezentării conținutului acestui act normativ, care reglementa atribuțiile ce reveneau Consiliului Județean și Comitetului Permanent, competențele Prefectului și Subprefectului, dar și raporturile acestora cu cele două organisme, rolul Biroului și Cancelariei Consiliului Județean.
În ambianța prefacerilor prin care trecea statul român avea să se înregistreze și un proiect guvernamental, până acum necunoscut, de reîmpărțire teritorială. Interesant este faptul că respectivul proiect, în eventualitatea punerii lui în aplicare, ar fi dus la dispariția județului Gorj, plășile și plaiurile din componența acestuia regăsindu-se în noile județe Dunărea de Sus și Oltului.
Regăsim în paginile lucrării o imagine interesantă asupra întregului proces electoral care avea să conducă la constituirea Consiliului Județean Gorj în anul 1864, precum și o reconstituire, pe baza surselor documentare, a criteriilor pe care trebuiau să le îndeplinească alegătorii primari și direcți, a modalităților de exercitare a votului, a listei consilierilor județeni aleși pentru mandatul 1864-1868 și a membrilor supleanți și, nu în ultimul rând, a elementelor distinctive de autentificare a actelor emise de Consiliul Județean prin intermediul sigiliului.
Plecând de la premisa că eficiența aparatului administrativ este demonstrată de calitățile și competențele reprezentanților săi, autorul ne prezintă câteva utile repere biografice, atât cât au putut fi ele identificate în cadrul restrâns al problematicii, ale gorjenilor aleși în mandatul 1864-1868 în funcțiile de: Președinte al Consiliul Județean, Prefect al Județului, secretari ai Consiliului Județean și membri ai Comitetului Permanent al Consiliului Județean. Printre aceștia regăsim numele unor personalități ale locului, care s-au evidențiat nu numai prin experiența administrativă, ci și prin abnegația în serviciul comunității, precum: Zamfir Pârăianu, Dimitrie Frumușanu, Alecu Broșteanu, Constantin Săvoiu, Atanasie Stănciulescu ș.a. Nu este mai puțin adevărat că relațiile de rudenie existente între unii dintre aceștia, în condițiile în care incompatibilitățile de filiație nu erau suficient de strict reglementate prin lege, puteau conduce, în cazul adoptării deciziilor, la deznodământul dorit.
O contribuție remarcabilă în economia lucrării o reprezintă excursul detaliat întreprins de domnul Tudor-Drăghici, prin apelul constant la documente, asupra desfășurării lucrărilor Consiliului Județean în timpul celor patru ani de mandat și a diferitelor probleme cu care s-au confruntat autoritățile județene, a cerințelor existente la nivelul comunității locale și a stabilirii priorităților, urmărind, îndeosebi, măsura în care aceste cerințe s-au concretizat ori relația cu autoritățile centrale și deciziile adoptate. Se disting în acest context contribuția gorjenilor, cu produse specifice, la Expoziția Universală de la Paris din 1867, gestionarea crizei provocate de secetă și sprijinul dezinteresat acordat altor județe prin vânzarea excedentului de cereale, interesul manifestat de consilierii județeni față de învățământ și, mai cu seamă, față de aplicarea reformei agrare și încurajarea familiilor de țărani în cultivarea terenurilor și creșterea animalelor, preocuparea de îmbunătățire a infrastructurii drumurilor județene etc. De menționat că în acest mandat, cu foarte puține excepții, s-a înregistrat un veritabil consens în adoptarea deciziilor, consilierii județeni fiind conștienți de necesitățile și interesele județului. Este drept însă că nu întotdeauna aceste necesități erau satisfăcute și printr-un sprijin financiar consistent din partea autorităților centrale. Pe de altă parte, așa cum reiese din unele documente, au existat și cazuri în care au prevalat anumite interese personale, precum acordarea ilegală de împrumuturi din bugetul județului, acordarea unor diurne nejustificate, achiziția preferențială a unor terenuri sau clădiri.
Și cum eficiența aparatului administrativ era strâns legată și de funcționarea corespunzătoare a diferitelor servicii județene, autorul ne prezintă cu acribie situația acestor servicii și măsurile adoptate pentru îmbunătățirea lor. Sunt astfel inventariate serviciul sanitar, cel al instrucțiunii publice, serviciul penitenciar și arestul preventiv, cazarma dorobanților, serviciul poștal rural și căile de comunicație. Cel mai important proiect avea să fie cel consacrat construirii drumurilor județene, consilierii fiind conștienți că în felul acesta era stimulată activitatea economică a județului, cu beneficii pentru locuitorii săi. Dintre cele cinci propuneri de finanțare, vor fi acceptate în cele din urmă doar două, drumul de la Târgu Jiu spre Severin și drumul de la Târgu Jiu spre Craiova, însă fondurile dovedindu-se insuficiente, sumele prevăzute în buget aveau să fie direcționate spre întreținerea și îmbunătățirea celor două drumuri.
Cât privește instrucțiunea publică, aflăm că în județul Gorj, în cursul anului 1864, funcționau 200 de unități școlare la un număr de peste 4.000 de elevi, un număr deloc neglijabil. Din păcate, multe dintre spațiile de învățământ erau improprii studiului și într-o vizibilă stare de degradare. Merită reținută în acest context inițiativa consilierilor județeni, care, în semn de recunoștință față de Alexandru Ioan Cuza ce promulgase legea instrucțiunii publice, își arătau disponibilitatea de a construi o nouă școală de băieți purtând numele Domnitorului, la Târgu-Jiu. În acest scop vor aloca suma de 40.000 de lei în anul 1865, 35.000 de lei în 1867 și alți 35.000 de lei în 1868, cu speranța că proiectul va fi finanțat și de Primăria Târgu Jiu. Din păcate, nu reușim să aflăm dacă acest proiect s-a concretizat ulterior perioadei aflate în centrul atenției.
Ultimul capitol al lucrării ne înfățișează aspecte legate de întocmirea bugetelor de venituri și cheltuieli pe anii 1864-1868, repartizarea sumelor pe capitole, sectoarele unde erau alocate fondurile rămase necheltuite, precum și discuțiile purtate în ședințele Consiliului Județean. Toate acestea subliniază rolul bugetului în administrarea finanțelor publice locale și iscusința gestionării acestuia, diferitele interese particulare sau de grup.
Pentru a completa informațiile din conținutul lucrării, autorul adaugă și o serie de anexe care au constituit instrumente de lucru de-a lungul cercetării, anexe care reproduc legea pentru înființarea Consiliilor Județene din 31 martie 1864, regulamentele interne ale Comitetului Permanent și Consiliului Județean, harta județului Gorj a maiorului Papazoglu, date statistice ale comunelor din plășile și plaiurile județului Gorj, liste de alegători gorjeni, diferite facsimile după anumite surse documentare de arhivă. La rândul său, bibliografia finală ne oferă o imagine de ansamblu asupra eforturilor de investigare și valorificare a surselor documentare și a lucrărilor publicate.
Ne exprimăm speranța că prin aceste câteva cuvinte introductive să fi stârnit interesul cititorului, fie el unul de specialitate sau unul obișnuit, felicitându-l pe autor pentru reușita demersului său. Suntem convinși, totodată, că lucrarea de față poate constitui nu numai o evocare a gradului de implicare a autorităților locale în administrația publică a județului Gorj la nivelul anilor 1864-1868, ci și un imbold spre cunoașterea cât mai profundă a rolului administrației publice, în general, în amplul proces de modernizare a societății românești din a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
Sorin-Liviu DAMEAN
ARGUMENT
Tema a fost aleasă pornind de la nevoia relatării într-o lucrare de cercetare științifică a înființării administrației publice județene, în perioada 1864-1868, pentru Județul Gorj. De la începutul cercetării, am urmărit ca documentele studiate să releve perioada respectivă atât din punct de vedere istoric și administrativ, dar și să prezint o radiografie cât mai amănunțită a societății gorjene, a vieții economice și culturale, a sănătății populației și a educației. Faptul că noile reforme administrative, având ca principiu descentralizarea administrației, permiteau înființarea unor noi instituții și funcții la nivelul județelor, care hotărau asupra bunului mers al județelor, a permis o relatare cât mai exactă a nevoilor societății, a soluțiilor găsite de aleșii județeni, dar și o prezentare a începutului administrației locale ce avea să hotărască proiecte de dezvoltare economică și socială.
De-a lungul timpului tema a fost tratată foarte vag, s-a publicat puțin despre apariția Consiliului Județean Gorj și doar la modul general, foarte multe documente nefiind cercetate sau publicate, acestea oferind detalii care scot în evidență nevoile societății gorjene din perioadă, dar și începutul dezvoltării unor proiecte de infrastructură, construcții de școli și spitale și, în primul rând, deciziile autorităților pentru a îmbunătăți traiul de zi cu zi al gorjenilor.
Perioada a stat și sub provocarea aplicării Reformei agrare din 1864, prin care țăranii clăcași erau eliberați de obligațiile față de boieri și erau împroprietăriți cu pământ. Pentru că proveneau din rândul proprietarilor care pierdeau terenuri, proaspeții consilieri județeni au fost nevoiți să întocmească și regulamente județene și să aplice în bune condiții Legea de împroprietărire.
În fondul de documente al Arhivelor Județului Gorj nu se găsesc dosarele din perioada respectivă a Consiliului Județean Gorj din cauza diferitelor evenimente istorice ulterioare, o mare parte din respectiva arhivă fiind distrusă, prin ardere, de armata germană și austro-ungară în Primul Război Mondial.
Aproape toată cercetarea a fost realizată prin studierea dosarelor aflate la Arhivele Naționale, Fondul Ministerului de Interne – Divizia Administrativă, unde se găsesc documentele transmise și de Prefectură, și de Consiliul Județean Gorj. Astfel, s-a putut face o cercetare de ansamblu a perioadei 1864-1868.
În primul capitol, am prezentat un istoric al apariției formelor de organizare a județelor pe viitorul teritoriu al Județului Gorj, dar și apariția plășilor și plaiurilor, forma lor de organizare și administrare. Am relatat organizarea lor începând cu anul 1727, când Oltenia se afla sub administrarea Austriei, până la reforma administrativă a domnitorului Alexandru Ioan Cuza din 1864. Studierea Catagrafiilor din 1727, 1789, 1815, 1831, 1845, 1861 și 1864 ne arată că, în toată această perioadă, au existat modificări semnificative ale teritoriului acestor administrații, prin dispariția, comasarea sau apariția altora noi.
În capitolul II am prezentat date referitoare la apariția Legii pentru Înființarea Consiliilor Județene, contextul și principiile care au stat la baza votării acestei legi, precum și o descriere a conținutului. Legea este atașată, în mod integral, la capitolul Anexe. Am prezentat modificările ce au survenit asupra acestei legi, precum și motivul care a stat la baza acestora.
Am prezentat în teză ce anume aducea nou în viața politică și socială a Principatelor Române această lege, care erau noile instituții ale administrației publice locale la nivelul județelor, făcând o prezentare a atribuțiilor acestora, a actelor pe care le emiteau, a structurii organizaționale, a modului de funcționare și a relației instituționale dintre acestea.
Capitolul III tratează o posibilă dispariție a județului Gorj; acest lucru a fost cauzat de proiectul de lege din 4 noiembrie 1865, care a fost aprobat de Consiliul de Miniștri. Prin acesta se dorea o nouă împărțire teritorială a Principatelor Române. Legea reducea numărul de 32 de județe din Principate la doar 17. Județul Gorj dispărea astfel, jumătate regăsindu-se în noul județ al Oltului, alături de județul Vâlcea, iar jumătatea de vest, alături de plășile și plaiurile din județul Mehedinți, formau noul județ Dunărea de Sus.
Începând cu capitolul IV, în teză este prezentată înființarea Consiliului Județean Gorj, modalitatea de organizare a primelor alegeri, listele electorale întocmite în urma adoptării Plebiscitului din mai 1864, cum au fost desemnați și cum au votat alegătorii primari pentru desemnarea alegătorilor direcți, precum și alegerea consilierilor județeni. Cercetarea efectuată a scos la iveală listele electorale din fiecare localitate, procese verbale de la alegeri, desfășurarea alegerilor și numele consilierilor aleși pentru fiecare plasă și plai, precum și rezultatul alegerilor parțiale din anul 1866, de înnoire a consiliului. Același capitol prezintă și acțiunea de alegere și fabricare a sigiliului județului.
În capitolul V se face referire la conducerea Consiliului Județean Gorj, președinții, vicepreședinții, secretarii, membrii Comitetului Permanent Gorj și prefecții deoarece dețineau și funcția de președinți ai Comitetelor Permanente. Sunt prezentate date despre activitatea acestora, diferitele funcții deținute în timp, precum și alegerea lor.
Pentru lucrările Consiliului Județean Gorj în perioada 1864-1868, sesiunile ordinare și extraordinare ale acestuia am dedicat capitolul VI. Am făcut trimitere la dezbaterile din ședințele unde s-au discutat diferitele probleme prezentate în lucrare, pentru a releva modul de desfășurare, dezbaterile, problemele județului și soluțiile găsite de consilieri. Hotărârile propuse și supuse la vot prezintă situația în care se găsea societatea gorjeană în cea de-a doua jumătate a secolului XIX și arată cum s-au rezolvat necesitățile vremii. Am căutat să relatez și acțiunile prin care aleșii își rezolvau interesele personale, în multe cazuri regăsindu-se astfel de manifestări precum acordarea unor diurne ilegale, manipularea voturilor etc. Prin cercetarea Protocoalelor de ședință, am arătat în acest capitol și interesul consilierilor față de participarea la activitatea administrativă a județului, fiind multe concedii solicitate și chiar absențe nemotivate. Pentru fiecare sesiune am prezentat și cele mai importante Încheieri (Hotărâri) votate în fiecare sesiune. Capitolul tratează și interesul administrației județene cu privire la participarea districtului la diferite proiecte guvernamentale, participarea la Expoziția Universală de la Paris, Regulamentele pentru învoirile agricole sau măsurile pentru prevenirea lipsei de hrană datorată secetei, acestea fiind prezentate cu punctele de vedere ale consilierilor și deciziile votate. Prin prezentarea în acest capitol a dorințelor Consiliului Județean Gorj – documente sub numele de Proiectul de dorințe, discutate și votate în fiecare an pentru a fi transmise Guvernului – remarcăm atât oportunitățile de dezvoltare pentru Gorj, dar și viziunea pe care aleșii județeni o prezentau în acest sens. Prin enumerarea punctuală a problemelor, cu soluții, am putut evidenția starea societății gorjene, dar și capacitatea noii administrații de a identifica soluții. De la cele mai mărunte, precum organizarea gospodăriilor sau comportamentul în comunitate al locuitorilor până la nevoia unor investiții majore în realizarea căilor de comunicații: drumuri, cale ferată și transformarea râului Jiu într-un canal navigabil până la Dunăre, problemele erau considerate un impediment în calea dezvoltării județului.
Organizarea diferitelor servicii ale județului Gorj administrate de Consiliul Județean este prezentată în cadrul capitolului VII. Descrierea acestora, legislația și obligațiile județelor sunt relatate în lucrare, precum și sumele alocate în bugetul județului pentru funcționarea acestora. Există și decizii ale consilierilor cu privire la organizarea sau chiar desființarea respectivelor servicii, relatând punctele de vedere și deciziile luate. Capitolul relatează, în fapt, priceperea administrativă a celor aleși și împuterniciți de lege pentru buna funcționare a serviciilor subordonate sau pentru care trebuia ca aceștia să aloce fonduri.
Capitolul VIII prezintă bugetele Consiliului Județean Gorj din sesiunea 1864-1868, elaborarea acestora fiind cea mai solicitantă activitate prin prisma numeroaselor dezbateri pe această temă. Am prezentat aceste bugete în integralitate, ca anexe, pentru a putea face o comparație în ceea ce privește dezvoltarea economică a județului în cei patru ani, prioritățile și anumite interese ale aleșilor județeni. Cercetarea acestor documente prezintă, pentru început, lipsa de experiență a consilierilor, bugetele fiind respinse de Guvern și retransmise pentru dezbateri la Consiliul Județean, sau modificate prin Decret Domnesc, deoarece anumite sume nu erau considerate a fi fost alocate corect.
Am considerat necesar să prezint anumite cheltuieli lunare ale Consiliului Județean Gorj din anii 1865 și 1868, primul și ultimul an din întâiul mandat, căutând să arăt cum au evoluat investițiile, nevoile și funcționarea Consiliului Județean Gorj; prin aceste cheltuieli am căutat să prezint și nivelul de dezvoltare a vieții sociale și economice. Față de bugete, cheltuielile oferă detalii despre achizițiile, chiriile și contractele pentru diferite servicii aflate în subordinea Consiliului Județean sau care asigurau buna desfășurare a administrației din județ: Prefectura, Subprefecturile etc.
