Editura Cetatea de Scaun - de 22 de ani facem istorie

Istoria lumii contemporane. De la revoluția bolșevică până în zilele noastre (1917-2015)

Colecție: Titluri epuizate
ISBN: 978-606-537-302-0
An apariție: 2016
Nr. pagini: 400
Format: 17 x 24 cm

PREȚ 55,00 lei

Stoc epuizat

Descriere

Centenarul primului război mondial este un bun prilej pentru o incursiune în istoria omenirii din ultimul secol. Acum un deceniu am publicat pentru uzul studenților noștri un curs de istorie contemporană universală în două volume, prilej de a trece în revistă – cu instrumentele specifice unui astfel de tip de demers – marile probleme cu care s-a confruntat omenirea după anul 1917, marcat de victoria primei revoluții socialiste din istorie. De la apariția acestui curs evoluțiile de pe scena internațională au fost extrem de dinamice și noi provocări au apărut la nivel global.
Dacă ar fi să ne gândim doar la noul statut al României, devenită în acest interval membră a NATO și a Uniunii Europene, la așa-numitele „conflicte înghețate”, la evenimentele din Orientul Mijlociu și Apropiat, la „primăvara” din nordul Africii sau la criza din Ucraina, am avea suficiente motive în sprijinul apariției unui nou curs dedicat studenților și celor interesați de istoria lumii contemporane.
Lucrarea de față este, așadar, un curs universitar, alcătuit după regulile academice, dar cu un accent pe cursivitatea discursului, motiv pentru care am folosit aparatul pentru trimiteri spre lecturi esențiale, absolut necesare celor interesați de aspecte și cazuri particulare. Pentru a ne duce la bun sfârșit intenția, am apelat în primul rând la materialul din cursurile editate de noi în 2004 și 2005, pe care le-am îmbogățit însă cu noile apariții din ultimul deceniu, cu abordări care sunt populare în mediul de specialitate. Am introdus noi documente provenind din arhive, folosind și excelentele surse electronice care ne permit accesul on-line la documentele de bază ale istoriei relațiilor internaționale, precum și ale istoriei Marilor Puteri. Pentru cei interesați recomandăm studierea cu atenție a aparatului critic, acolo unde vor găsi trimiterile necesare la arhive, instrumente de lucru (dicționare, enciclopedii etc.), volume de documente, lucrări generale sau speciale, studii și articole.
În privința structurii cursului am preferat ca perioada 1917 – 215 să fie tratată în două părți distincte. În prima secțiune am analizat – în cuprinsul a cinci capitole – evoluția relațiilor internaționale de la finele primului război mondial pânăîn zilele noastre. Sigur, pentru început am fost preocupați de prezentarea manierei în care a fost conceput și aplicat ”sistemul Versailles”, încercând să înțelegem motivul falimentului acestuia în doar douădecenii. Tocmai de aceea, titlul primului capitol face trimitere la celebrul titlu folosit de clasicul relațiilor internaționale Edward Hallett Carr încă în anul 1939.
Condițiile păcii de la Paris au fost percepute încă din timpul desfășurării lucrărilor de mari personalități precum a fost John Maynard Keynes, ilustru economist, care vorbea încă din 1919 despre consecințele economice ale păcii. Sistemul politic stabilit în capitala Franței a fost lovit încă din start de neparticiparea Rusiei sovietice la Conferință, de faptul că Statele Unite nu au ratificat Tratatul de la Versailles, precum și de nemulțumirea Germaniei față de condițiile care i-au fost impuse, considerate de Berlin ca fiind draconice.
Analizând politica de securitate colectivă, momentele de optimism precum Pactul Briand – Kellogg, sau cele în care europenii au simțit cănu sunt tratați cu aceeași unitate de măsură, vezi Tratatul de la Locarno, analiza noastră urmărește apoi maniera în care prevederile Tratatului de la Versailles au fost încălcate sistematic, conducând inevitabil spre război. Vorbind despre slăbiciunile Occidentului manifestate sub forma conciliatorismului promovat de premierii Angliei și Franței, Neville Chamberlain și Edouard Daladier, nu trebuie să cădem în greșeala de a nu sublinia care au fost principalii vinovați care au aruncat lumea într-un nou război, adicăHitler, Mussolini și militariștii japonezi.
Al doilea război mondial este discutat într-un capitol separat. Am preferat să urmărim evoluția militarăa principalelor fronturi, în dauna unei prezentări strict cronologice. Războiul din Europa, cel din Pacific și Africa au dus lumea în fața unui conflict cu adevărat total, care a produs milioane de victime, inclusiv în rândurile civililor.
Perioada postbelică este discutată în cuprinsul următoarelor trei capitole. Astfel, pentru început am avut în vedere maniera de organizare a lumii prin prezentarea marilor conferințe interaliate, de la Teheran, Yalta și Potsdam, a lucrărilor Conferinței de la Paris, fărăa neglija însă Conferința de la San Francisco din 1945 la care au fost puse bazele Organizației Națiunilor Unite.
Într-un astfel de curs nu puteam omite problematica generată de războiul rece, un nou tip de conflict între superputeri, un interval de circa patru decenii în care spectrul nuclear a dominat relațiile internaționale. Am prezentat pentru o mai bună înțelegere a subiectului nu doar evoluția și fazele războiului, ci și o discuție legată de aspectele teoretice și propagandistice, încheind cu căderea comunismului în Europa și disoluția Uniunii Sovietice.
Ultimul capitol al primei părți, care preia titlul celebrului eseu semnat de Francis Fukuyama[4], își propune să demonstreze contrariul din aserțiunea celebrului politolog. Războiul din Golf, șirul de atentate spectaculos jalonate de atacurile asupra turnurilor gemene din New York, de la 11 septembrie 2001, și de tragedia de la Paris din ianuarie 2015, conflictele de pe toate continentele, au creat imaginea unei lumi care încearcă să-și găseascăun echilibru pe o scena instabilă. În acest context, construcția Uniunii Europene reprezintă un pol de stabilitate.
Partea a doua a lucrării are în vedere evoluțiile, în special politice, interne de pe toate continentele. Am preferat să grupăm materialul în patru capitole dedicate Europei, Americii, Asiei și Africii, oprindu-ne asupra principalelor state ale lumii.
În privința „bătrânului continent” am a analizat în primul rând istoria statelor care au experimentat atât regimuri totalitare, cât și democratice. Avem aici în vedere evoluția Rusiei de la Lenin la Putin, istoria țărilor din Estul și Centrul Europei obligate să parcurgă o perioadă de peste patru decenii de comunism, dar și statele care au cunoscut totalitarismul de dreapta, respectiv Germania, Italia, Spania și Portugalia, fără a neglija și statele balcanice în frunte cu Grecia și Turcia. Un loc aparte este rezervat marilor democrații reprezentate de Anglia și Franța.
Capitolul dedicat Americii este dominat de situația Statelor Unite ale Americii, prima putere a lumii. Ne-a interesat de asemenea și starea Americii latine, mai ales că în zona Centrală a existat un fenomen comunist având Cuba vârf de lance. Am considerat utile pentru demersul nostru trecerea în revistă a cazurilor specifice ale Argentinei, Braziliei și statului Chile.
O situație complexă am regăsit în Asia, dominată de China și Japonia, mari puteri în devăratul sens al cuvântului, fără a uita însă de India. Un subcapitol complex este reprezentat de istoria recentă a statului Israel și de lungul șir de războaie cu țările arabe, după cum nici regimurile comuniste de pe acest continent nu au trecut neobservate.
În fine, în privința „continetului negru”, am preferat să avem în vedere două fenomene complexe: decolonizarea și tentația unui comunism african, fără a neglija însă alte probleme.
Sperăm ca prezentul curs să vină în ajutorul celor interesați de problematica lumii contemporane. Sigur că, fiind nevoiți să ne încadrăm într-un spațiu tipografic rezonabil nu am avut posibilitatea de a intra în detalii, dar considerăm că, prin apelul la sursele bibliografice pe care le-am indicat, iubitorii istoriei vor reuși să se acomodeze cu marile probleme ale ultimului secol.

Gheorghe Onișoru
București, august 2015

0
    0
    Coș de cumpărături
    Coșul este golÎnapoi la produse

    Citește mai mult