Descriere
De ce a fost necesară o nouă editare „monografică” a rezultatelor cercetărilor arheologice a necropolelor de la Brăiliţa?
În anul 1999, conducerea Institutului Român de Tracologie a luat decizia de a lansa dr. Nicolae Harţuche oferta de a redacta într-o monografie rodul activităţii sale arheologice de decenii pe şantierul de la Brăiliţa. Datorită importanței acestui sit și având în vedere starea precară de sănătate a lui Nicolae Harţuche, prof. Petre Roman, editorul seriei Bibliotheca Thracologica, a considerat că acesta trebuie sprijinit în demersul său. Cei care s-au implicat în această muncă au constatat, încă de atunci, o serie de probleme în documentație (lacune, inadvertenţe, contradicţii, nepotriviri, asocieri inadecvate). Autorul a încercat, pe măsura puterilor sale, să corecteze cele semnalate, încât chiar dacă editorul şi autorul erau conştienţi că în mod sigur s-au mai strecurat o serie de deficiențe, s-a decis publicarea manuscrisului.
Astfel că, în anul 2002, a apărut volumul Complexul arheologic Brăiliţa, lucrare ce s-a dorit o continuare cu caracter monografic a unor publicaţii secvențiale, apărute începând cu 1957, care făcuseră de-a lungul vremii referiri, mai ample sau sintetice, la rezultatele investigațiilor în necropola de la Brăiliţa[1].
Nicolae Harţuche (2002, 13) atrăgea atenţia în monografia sa asupra condiţiilor deosebit de dificile în care s-au derulat cercetările arheologice de la Brăiliţa. În primul rând, este răstimpul larg în care au fost întreprinse campaniile arheologice – din 1955 şi până în anul 1987 – și care au avut un accentuat caracter de salvare (şi nu unul exclusiv sistematic, cum greşit au crezut unii dintre specialiștii ce au făcut referire la această necropolă – Motzoi-Chicideanu 2011, 81). În al doilea rând, înregistrarea materialelor şi prelucrarea lor s-a făcut într-un ritm mai lent sau aproape deloc (este cazul analizelor antropologice, a pieselor litice şi a celor MDA), aspecte ce au reieşit, așa cum s-a putut observa şi din datele şi informaţiile sintetizate de noi în Catalogul mormintelor, la unele neclarităţi, contradicţii, erori, omisiuni. Aceste deficienţe ar fi putut fi, parţial, evitate dacă, aşa cum sublinia şi Nicolae Harţuche (2002, 13), rezultatele investigaţiilor ar fost valorificate mai eficient, cantitativ şi calitativ, prin publicaţii pe parcursul cercetărilor desfășurate la Brăilița.
O nouă abordare monografică
În volumul nostru am încercat să oferim cititorilor o imagine cât mai corectă a necropolei, folosindu-ne, cum este de altfel firesc, de întregul set de documente întocmite în perioada investigaţiilor (carnete de şantier, schiţe, desene, planuri, manuscrise), a materialelor arheologice excavate şi păstrate în Muzeul Brăilei „Carol I”, precum şi de publicațiile autorilor cercetării. Desigur, nu vor fi uitate nici o serie de contribuţii ale altor specialişti la problematica necropolei, cât şi rezultatele analizelor interdisciplinare întreprinse în pregătirea redactării prezentului volum.
Cuprins
CUPRINS
VALERIU SÎRBU, CRISTIAN SCHUSTER – Introducere ……………………………………. 7
ADINA BORONEANȚ, STĂNICĂ PANDREA, VALERIU SÎRBU – Cadrul geografic. Hărți și planuri vechi, imagini vechi și satelitare ……………………………………………………… 15
CRISTIAN SCHUSTER, VALERIU SÎRBU – Catalogul mormintelor din necropolele de la Brăilița ……………………………………………………………………………………………………………… 25
GABRIEL POPESCU, CĂTĂLIN LAZĂR – Datarea absolută a necropolelor preistorice de la Brăilița ……………………………………………………………………………………….. 247
MONICA MĂRGĂRIT – Analiza podoabelor din necropolele de la Brăilița.………. 265
LOREDANA NIȚĂ – Eșantionul litic din necropolele de la Brăilița ……………………. 319
MIHAI CONSTANTINESCU, ANDREI SOFICARU – Raport antropologic privind osemintele umane de la Brăiliţa ………….………………………………………………………….………….. 335
ADRIAN BĂLĂȘESCU, VALENTIN RADU – Studiul faunei din necropolele preistorice de la Brăilița ……………………………………………………………………………………………. 427
ADINA BORONEANȚ, STĂNICĂ PANDREA, MONICA MĂRGĂRIT – Locuirile Boian și Gumelnița de la Brăilița …………………………………………………………………………… 435
VALERIU SÎRBU, CRISTIAN SCHUSTER – Considerații finale ………………………. 461
Contents
INTRODUCERE
De ce a fost necesară o nouă editare „monografică” a rezultatelor cercetărilor arheologice a necropolelor de la Brăiliţa?
În anul 1999, conducerea Institutului Român de Tracologie a luat decizia de a lansa dr. Nicolae Harţuche oferta de a redacta într-o monografie rodul activităţii sale arheologice de decenii pe şantierul de la Brăiliţa. Datorită importanței acestui sit și având în vedere starea precară de sănătate a lui Nicolae Harţuche, prof. Petre Roman, editorul seriei Bibliotheca Thracologica, a considerat că acesta trebuie sprijinit în demersul său. Cei care s-au implicat în această muncă au constatat, încă de atunci, o serie de probleme în documentație (lacune, inadvertenţe, contradicţii, nepotriviri, asocieri inadecvate). Autorul a încercat, pe măsura puterilor sale, să corecteze cele semnalate, încât chiar dacă editorul şi autorul erau conştienţi că în mod sigur s-au mai strecurat o serie de deficiențe, s-a decis publicarea manuscrisului.
Astfel că, în anul 2002, a apărut volumul Complexul arheologic Brăiliţa, lucrare ce s-a dorit o continuare cu caracter monografic a unor publicaţii secvențiale, apărute începând cu 1957, care făcuseră de-a lungul vremii referiri, mai ample sau sintetice, la rezultatele investigațiilor în necropola de la Brăiliţa[1].
Nicolae Harţuche (2002, 13) atrăgea atenţia în monografia sa asupra condiţiilor deosebit de dificile în care s-au derulat cercetările arheologice de la Brăiliţa. În primul rând, este răstimpul larg în care au fost întreprinse campaniile arheologice – din 1955 şi până în anul 1987 – și care au avut un accentuat caracter de salvare (şi nu unul exclusiv sistematic, cum greşit au crezut unii dintre specialiștii ce au făcut referire la această necropolă – Motzoi-Chicideanu 2011, 81). În al doilea rând, înregistrarea materialelor şi prelucrarea lor s-a făcut într-un ritm mai lent sau aproape deloc (este cazul analizelor antropologice, a pieselor litice şi a celor MDA), aspecte ce au reieşit, așa cum s-a putut observa şi din datele şi informaţiile sintetizate de noi în Catalogul mormintelor, la unele neclarităţi, contradicţii, erori, omisiuni. Aceste deficienţe ar fi putut fi, parţial, evitate dacă, aşa cum sublinia şi Nicolae Harţuche (2002, 13), rezultatele investigaţiilor ar fost valorificate mai eficient, cantitativ şi calitativ, prin publicaţii pe parcursul cercetărilor desfășurate la Brăilița.
O nouă abordare monografică
În volumul nostru am încercat să oferim cititorilor o imagine cât mai corectă a necropolei, folosindu-ne, cum este de altfel firesc, de întregul set de documente întocmite în perioada investigaţiilor (carnete de şantier, schiţe, desene, planuri, manuscrise), a materialelor arheologice excavate şi păstrate în Muzeul Brăilei „Carol I”, precum şi de publicațiile autorilor cercetării. Desigur, nu vor fi uitate nici o serie de contribuţii ale altor specialişti la problematica necropolei, cât şi rezultatele analizelor interdisciplinare întreprinse în pregătirea redactării prezentului volum.
Publicaţii
În demersul nostru am pornit, într-o primă etapă, de la analiza cu sporită atenţie a ceea ce au publicat autorii investigaţiei despre Brăiliţa. Cea dântâi semnalare mai consistentă a cercetărilor a fost făcută de Nicolae Harţuche şi Ion T. Dragomir, în anul 1957, în volumul III al seriei Materiale şi Cercetări Arheologice, p. 129-147. Sunt prezentate rezultatele din „aşezarea arheologică, ce datează din epoca neo-eneolitică” (Harţuchi, Dragomir 1957, 129). Totodată, se zăboveşte sintetic asupra descoperirilor funerare – 20 de morminte – făcute într-un rest de tumul, ridicat deasupra aşezării (Harţuchi, Dragomir 1957, 139-144).
În anul 1959 văd lumina tiparului, în numărul V al revistei Materiale şi Cercetări Arheologice, două lucrări, un raport al lui Nicolae Harţuche şi un studiu a lui Ion T. Dragomir, referitoare la acest sit arheologic. Primul autor se referea la campania din anul 1956, aducând informaţii suplimentare cu privire la aşezarea Gumelniţa şi întrucâtva a celei Boian (și ea identificată în zonă) şi la alte cinci morminte din necropolă (Harţuchi 1959, 228-229).
Ion Dragomir (1959, 671-696) dezbătea, într-un studiu destul de consistent, problematica legată de mormintele descoperite în 1955, îmbogăţind substanţial informaţiile referitoare la fiecare dintre cele 20 de morminte cercetate și publicate în 1957.
Lucrarea din 1968 a lui Nicolae A. Harţuche şi Florian Anastasiu, în primul său capitol – Aşezarea geografică – aduce o serie de informaţii cu privire la cartierul Brăiliţa (Harţuche, Anastasiu 1968, 5) al orașului Brăila. Aflăm, apoi, în Istoricul cercetărilor, că prima cercetare de suprafaţă a terasei Dunării pe malul de sud al Vadului Catagaţei s-a derulat pe 2 mai 1955 (Harţuche, Anastasiu 1968, 7). În luna mai s-a efectuat şi un sondaj restrâns pentru ca apoi, între 1 august şi 1 noiembrie, să se întreprindă prima campanie arheologică din acest sit.
Nicolae Harţuche şi Florian Anastasiu vor fi, în anul 1976, autorii Catalogului selectiv al colecţiei de arheologie a Muzeului Brăilei, în care sunt prezentate şi o parte din piesele descoperite în necropola de la Brăiliţa.
Cea mai importantă publicaţie cu privire la investigaţiile de la Brăiliţa a fost editată de Institutul Român de Tracologie în seria Bibliotheca Thracologica, în anul 2002. Autor al acestei monografii cu titlul Complexul arheologic Brăiliţa, așa cum am am menționat mai sus, este Nicolae Harţuche. Fără a intra acum în detalii (vom face acest lucru de-a lungul analizei în următoarele pagini ale volumului nostru) precizăm că autorul şi-a structurat cartea în şase părți (5 capitole şi o parte de Concluzii).
Cel mai important pentru demersul nostru s-a dovedit Capitolul IV – Necropola de inhumaţie postgumelniţeană (Harţuche 2002, 45-138), dar bogate în informaţii au fost şi Cadrul geografic (Harţuche 2002, 15-17), Istoricul cercetărilor (Harţuche 2002, 19-21) şi Concluziile (Harţuche 2002,
158-164).
Carnetele de şantier
La dispoziţia noastră s-au aflat o serie de carnete de şantier. Cel mai important dintre acestea este cel în care s-au notat, iniţial, observaţiile referitoare la campania din 1955. Pe coperta acestuia este scris Şantierul arheologic – Brăiliţa – 1955. Cu o altă cerneală s-a adăugat, apoi, lângă 1955 și 1956. Ulterior, a fost notat Morminte cu ocru 1966 II şi semnătura N. Harţuche. Primele file din Carnet sunt dedicate aşezării Gumelniţa. Începând cu fila 18 şi până la fila 20 sunt prezentate Mormintele nr. 1-3. Despre Mormântul nr. 4, menţionat în susul filei 21, şi Mormântul nr. 6, amintit la susul filei 24, nu ni se spune nimic. Pe filele 22 şi 23 se vorbeşte de Mormântul nr. 5. Fila 25 este aproape goală, pe ea este notat doar „Din 50 m/966 cu inv. aprox. 12 m.-14 m.?”.
De la fila 26 până la fila 96 sunt trecute informaţiile cu privire la săpăturile din 1966. Pe prima filă menţionată este scris cu cerneală „Săpăturile arheologice din cimitirul complex. morm. cu ocru de la Brăiliţa au scos la iveală pînă în 1965 – Perioada 1955-1965 = 33 morminte. În 1966 săpăturile au început la 20 sep. Şi continuă pînă la….oct. 1966. Pînă astăzi 17 oct 966 au fost dezvelite alte 50 de morminte, în total 83”. Apoi pe fila 27 (care a avut notată data de 19.X.966) de unde Nicolae Harţuche a început să scrie cu creionul, s-a trecut la descrierea mormintelor de la nr. 96, în continuare, până la nr. 193.
Carnetul a fost completat ulterior, în partea a III-a, cu observațiile privitoare la cercetările din perioada 1967-1971, dar şi din anul 1987. Aceasta debutează cu descrierea Mormântului nr. 194 şi continuă până la Complexul nr. 310. Printre altele, pe una din filele nenumerotate ale Carnetului, este notat că în 1972 nu au fost descoperite morminte, fapt semnificativ ce aduce unele lămuriri cu privire la materialul osteologic uman ce a fost analizat şi care este împachetat în saci şi pachete ce au ca marcaj tocmai anul invocat.
Pe altă filă, este precizat că, între 1955-1972, au fost practicate 35 de secţiuni, la care se adaugă alte 4 din perioada 1973-1975 şi încă două în 1987. Totalul acestora se ridică la 41 de secţiuni. Cifra a fost ulterior tăiată şi înlocuită cu 65! Au mai fost săpate şi 10 casete, astfel că suprafaţa totală excavată s-a ridicat, conform informaţiilor din Carnet, la 1.785 mp. Precizări ce intră în flagarantă contradicţie cu informaţiile publicate de Nicolae Harţuche în monografie!
Planuri, schiţe şi fotografii
După cum s-a amintit mai sus, în unele dintre publicaţii au fost ilustrate planuri generale sau secvenţiale ale necropolei de la Brăiliţa. Primul plan a fost cel publicat, în 1959, de Ion Dragomir (1959, fig. 1).
La peste 40 de ani de la debutul cercetărilor, Nicolae Harţuche dă tiparului în monografia sa 11 planuri, care au dorit să prezinte cât mai explicit secţiunile practicate în diferitele campanii, distribuţia mormintelor şi grupările pe culturi ale descoperirilor funerare (Harţuche 2002, fig. 57-67). Din păcate, în acestea s-au strecurat o seamă de inexactități, ce au generat o serie de confuzii, care, în final, şi-au pus amprenta asupra înţelegerii corecte a evoluţiei necropolei de-a lungul vremii.
Asupra respectivelor minusuri vom zăbovi, punctual, în viitoarele capitole ale prezentului volum. La fel vom face şi cu unele desene şi fotografii din monografia lui Nicolae Harţuche.
În arhiva Muzeului Brăilei „Carol I” am găsit şi un Plan General Brăiliţa 1955-1967-1971. Acesta este şi el, cu toate intervenţiile succesive ale autorului cercetării (cu creionul, pixul albastru şi altul roşu), incomplet, cu numerotări ale secţiunilor care nu concordă cu fig. 57 din Harţuche 2002, la fel cu un şir de morminte care nu sunt sau sunt altfel numerotate sau plasate decât cele de la Harţuche 2002, fig. 60-67. Chiar dacă și acest Plan General are o seamă de carenţe[2], trebuie subliniat că acesta este mult mai de încredere decât planurile publicate în Harţuche 2002[3].
Un exemplu care generează contradicții este acela că Suprafaţa A la Harţuche 2002, fig. 57, este pe Planul General împărţită în A, B şi C, aidoma celei publicate de Dragomir în 1959.
Pe Planul General sunt figurate o serie de gropi moderne (este drept nenumerotate) ce corespund celor din planurile publicate de Harţuche 2002 (de data aceasta numerotate). Tot pe Plan ni se explică ce reprezintă linia punctată la nord de Tranşeea Militară, săpată în anii 1941-1944 – aceasta marchează aria „deranjamentelor militare”. Respectiva linie punctată se regăseşte şi în fig. 57 la Harţuche 2002, dar fără a ni se desluşi semnificaţia ei. În arealul respectiv nu au existat cercetări arheologice. La nord de aceste deranjamente poate fi văzută o altă zonă rotundă, destul de mare, notată pe Planul General ca fiind „gr. amplasament militar”.
Important este, de asemenea, că pe Planul General sunt figurate unele locuinţe, iniţial cu creionul, peste care s-a trasat apoi cu culoare roşie, prin marcaj (L1, L2 şi L3) şi în două cazuri şi conturul unora dintre ele (L4 şi L5). Interesant este că Locuinţele nr. 2, 3, 4 şi 5 nu par a fi fost deranjate de gropile unor morminte. Cel puţin aşa este ilustrat pe Plan. În schimb, Locuinţa nr. 1
a fost „tăiată” de complexe funerare.
Ideal ar fi fost ca noi să încercăm a întocmi un Plan al Necropolei care să se fie cât mai apropiat de realitatea din teren. Din păcate, documentația pe care am avut-o la dispoziţie nu ne-a netezit drumul spre un astfel de deziderat. Respectivele înscrisuri conţin prea multe carenţe, incertitudini şi contradicţii, care nu şi-ar fi putut găsi rezolvarea optimă, fapt ce ar fi dus la un alt Plan General cu multe alte incertitudini.
Chiar dacă mai rămân o serie de probleme neelucidate privitoare la documentație și interpretarea ei, apreciem, totuși, că prezentul volum era necesar.
În primul rând, este un surplus semnificativ de informații, rezultat din numărul incomparabil mai mare de analize antropologice (peste 200 de noi indivizi!), arheozoologice și MDA, ca și de datările 14C, care au deschis noi posibilități de interpretare a descoperirilor de aici.
În al doilea rând, sunt minuțios semnalate numeroasele inadvertențe și contradicții din documentația păstrată, sesizate de noi în Catalogul descoperirilor, care ridică numeroase semne de întrebare privitoare la interpretarea unor aspecte ale vestigiilor preistorice[4] de aici, multe din ele evidențiate în capitolul Considerații finale despre necropolă.
În al treilea rând, ilustrația este de o calitate superioară față de publicațiile anterioare, întrucât toate piesele au fost redesenate și sunt însoțite de noi fotografii ale acestora.
Suntem conștienți că, foarte probabil, ne-au scăpat unele situații și inadvertențe, că am emis, poate, opinii şi concluzii ce vor trebui corectate în viitor, ca urmare a rezultatelor obținute prin noi analize interdisciplinare asupra vestigiilor de la Brăilița.
Dorim să menționăm că apariția acestui volum a fost posibilă și pentru că Nicolae Harțuche a lăsat Muzeului Brăilei, unde a lucrat peste trei decenii, nu doar toată documentația rezultată din cercetarea sa arheologică, deci inclusiv de la Brăilița (carnete, planuri, schițe, clișee foto și fotografii), ci și întreaga sa bibliotecă de specialitate.
Mulțumiri
În primul rând, dorim să mulțumim colegilor Adina BORONEANȚ, Adrian BĂLĂȘESCU, Mihai CONSTANTINESCU, Cătălin LAZĂR, Monica MĂRGĂRIT, Loredana NIȚĂ, Stănică PANDREA, Gabriel POPESCU, Valentin RADU și Andrei SOFICARU, care au acceptat să studieze diversele categorii de vestigii ale necropolei de la Brăilița și să redacteze textele pentru acest volum. Adina Boroneanț, în plus, a contribuit la organizarea finală a ilustrației volumului.
În al doilea rând, mulțumim doamnelor Cami Manuela Istrate și Manuela Dumitrescu, conservatoare la Muzeul Brăilei ”Carol ”, care printr-o meticuloasă și îndelungată muncă, au reușit să identifice piesele descoperite la Brăilița aflate încă în expoziția și depozitele muzeului brăilean.
O mențiune deosebită pentru Cami Manuela Istrate, care a și desenat piesele ilustrate în acest volum.
[1] Nicolae Harţuche a semnat primele publicaţii despre Brăiliţa cu numele de Harţuchi.
[2] Planul General a fost redesenat de colega Adina Boroneanţ. El se găseşte în prezentul volum, în ilustraţia capitolului Catalogul mormintelor, la Figura 18.
[3] Vezi figurile, în ilustraţia capitolului Catalogul mormintelor din prezentul volum.
[4] Mormintele getice de la Brăilița vor constitui subiectul unui articol separat, care va fi publicat de Valeriu Sîrbu.
INTRODUCTION
INTRODUCTION
Was there a need for a new monograph of the results from the archaeological research of the Brăiliţa necropolises?
In 1999, the management of the Romanian Institute of Thracology offered dr. Nicolae Harţuche the opportunity to draft a complete study on the results of his decade-long archaeological activity at Brăiliţa. Due to the importance of the site and taking into consideration Nicolae Harţuche`s poor health, Prof. Petre Roman, editor of the Bibliotheca Thracologica series, considered that the author’s endeavour should be supported practically. Those who helped him in his work at the time, noticed several issues concerning the documentation (gaps, inadvertences, contradictions, inadequacies and inappropriate associations). To the best of his capabilities, the author tried to correct the identified issues and, although both editor and author knew that several errors might have persisted, the manuscript was published.
And thus, the volume The Archaeological Complex of Brăiliţa was published in 2002. It had been intended as a summary of several sequential publications, published since 1957, containing extensive or brief references to the results of the investigations at Brăiliţa[1].
Nicolae Harţuche (2002, 13) pointed out the particularly difficult circumstances under which the archaeological research in Brăiliţa had come to pass. First and foremost, there was the lengthy period of time of the excavations (1955 to 1987) – and their rescue character (not an exclusively systematic excavation, as erroneously suggested by some authors when referring to the necropolis, see Motzoi-Chicideanu 2011, 81). Secondly, the excavated materials and their processing took place very slowly or at all (such was the case of the anthropological, lithic analysis and MDA studies). This led to ambiguities, contradictions, errors and omissions, something that was also reflected by the data and pieces of information we summarised in the Catalogue of the burials. Some of them could have been avoided if, as Nicolae Harţuche remarked as well (2002, 13), the results of the investigations had been put to more efficient use in publications, in both the quantitative and the qualitative sense, while investigations were still carried out at Brăilița.
A new monographic approach
The current volume attempts to recreate a more accurate image of the necropolis, by using the entire set of excavation records (field logs, sketches, drawings, plans and manuscripts) and all the archaeological material excavated and curated at „Carol I” Museum in Brăila, alongside the publications of the authors of the research. Needless to say, a number of contributions by other specialists on the subject of the necropolis, and the results of the interdisciplinary studies undertaken in preparation of this volume, were also taken into consideration.
Publications
We began our approach by carefully reviewing what the authors of the investigations had published regarding Brăiliţa. The first consistent report was authored by Nicolae Harţuche and Ion T. Dragomir in volume III of Materiale şi Cercetări Arheologice, p. 129-147 in 1957 and reported on the Neo-Eneolithic occupation of the site (Harţuchi, Dragomir 1957, 129) and the funerary finds –
20 burials investigated in the area of a damaged tumulus, built on the top of the settlement (Harţuchi, Dragomir 1957, 139-144).
In 1959, two more papers (a report by Nicolae Harţuche and a study by Ion T. Dragomir), were published in volume V of Materiale si Cercetări Archeologice. The first author referred to the 1956 season, bringing additional information on the Gumelniţa settlement, the Boian one, identified in the area, as well as five other graves (Harţuchi 1959, 228-229).
Ion Dragomir (1959, 671-696) examined, in a rather extensive study, issues related to the
20 burials from 1955, substantially enriching the existing information.
The 1968 work of Nicolae A. Harţuche and Florian Anastasiu delivers in its first chapter – Aşezarea geografică (Geographical location) – several pieces of information about the Brăiliţa district of Brăila (Harţuche, Anastasiu 1968, 5). Next, in Istoricul cercetărilor (History of the Research), we learn that the first field survey along the Danube terrace on the southern bank of Vadul Catagaţei took place on May 2nd, 1955 (Harţuche, Anastasiu 1968, 7). A limited survey was also carried out in May of the same year and the first excavation season at the site was took place between August 1st and November 1st.
In 1976, Nicolae Harţuche and Florian Anastasiu authored Catalogul selectiv al colecţiei de arheologie a Muzeului Brăilei (A Selective Catalogue of the Archaeology Collection of the Museum of Brăila), illustrating some of the items discovered in the necropolis.
The most important publication concerning the excavations in Brăiliţa was edited by the Romanian Institute of Thracology within the Bibliotheca Thracologica series, in 2002. The author of the volume Complexul arheologic Brăiliţa (The Archeological Complex of Brăilița) was Nicolae Harţuche. Without going into detail (to follow in the following chapter) we need to mention that he organized his book in six parts (5 chapters and a part of Conclusions).
Most helpful to our present work proved to be Chapter IV – The Post-Gumelnița Inhumation Necropolis (Harţuche 2002, 45-138), but there was also consistent information in Geographical Context (Harţuche 2002, 15-17), History of Research (Harţuche 2002, 19-21) and Conclusions (Harţuche 2002, 158-164).
Field logs
A series of field logs were at our disposal. Among these, the most important was that on the 1955 campaign. Its cover read Şantierul arheologic – Brăiliţa – 1955 (Brăilița Archaeological Site – 1955). Later, in a different ink, 1956 was added after 1955. At a subsequent date other notations were added: Morminte cu ocru 1966 II (Burials with Ochre 1966 II) and the signature of N. Harţuche. The first pages of the Field log deal with the Gumelniţa settlement. Pages 18 to 20 contain information on Burials 1-3. There is nothing on Burial 4, as marked at the top of page 21, or Burial 6, marked at the top of page 24. Pages 22 and 23 describe Burial 5. Sheet 25 is mostly empty, with one note reading “From 50 m/966 with inv. approx. 12 m-14m?”.
Pages 26 to 96 contain information on the 1966 excavations. The first page, in ink, reads „The archaeological excavations in the complex cemetery of ochre burials from Brăiliţa have revealed until 1965 – the 1955-1965 interval = 33 burials. In 1966 the excavations started on September 20 and continued until … October 1966. Until today 17 Oct 1966 other 50 burials have been uncovered, in total 83”. Then, from page 27 on (where Nicolae Harțuche began to write in pencil) dated 19.X.966, followed the description from burial 96 through burial 193.
Part III of the field log was later completed with observations on the research between 1967 and 1971, and 1987. It begins with the description of Burial no. 194 ending with up to Complex no. 310. Among other things, one of the unnumbered pages of the log, states that no graves were discovered in 1972, a significant fact that sheds some light on the human osteological material studied (it was packed and marked with this year).
Another page indicates that 35 trenches were investigated between 1955-1972, four more between 1973 and 1975 and two more in 1987, thus 41 sections in total. This number was subsequently cut and replaced by 65! It seems that 10 trenches were excavated at a later date, bringing the total area excavated, according to the information in the field log, to 1.785 sqm. This is in total contradiction to the information published by Nicolae Harțuche in his monograph!
Plans, sketches, and photographs
As mentioned above, some of the publications illustrated general or sequential plans of the Brăilița necropolis. The first was the one published in 1959 by Dragomir (1959, ill. 1).
Over 40 years from the beginning of his research, Nicolae Harțuche published 11 plans in his monograph, which aimed to present as explicitly as possible the trenches excavated during the various seasons, the location of the burials and the cultural clustering of the burial finds (Harțuche 2002, ill. 57-67). Unfortunately, several inaccuracies exist, generating a series of confusions, which ultimately had an impact on the correct understanding of the evolution of the necropolis over time.
We will discuss these problems point by point in the following chapters of our volume. We will do the same with some of the drawings and photographs from Nicolae Harțuche’s monograph.
In the archive of the „Carol I” Museum of Brăila we also found a General Plan of Brăilița 1955-1967-1971. It is also, despite all the successive interventions of the author of the research (with pencil, blue pen and red pen) incomplete, with a numbering of the trenches that does not coincide with either ill. 57 in Harțuche 2002, or Harțuche 2002, ill. 60-67. Although this General Plan also has its shortcomings[2], it should be emphasized that it is much more reliable than the plans published in Harțuche 2002[3].
An example that generates contradictions is that Surface A in Harțuche 2002, ill. 57, is on the General Plan divided into A, B and C, as published by Dragomir in 1959.
On the General Plan there are a number of modern pits (unnumbered) corresponding to those in the plans published by Harțuche 2002 (this time numbered). The Plan also explains the dotted line north of the Military Trench, excavated between 1941 and 1944 as marking the area of „military disturbance„. This dotted line is also illustrated in ill. 57 in Harțuche 2002, but with no legend.
No archaeological excavations have been carried out in this area. To the north of these disturbance there is a large circular area, indicated on the General Plan as „pit of military use”.
It is also important to note that certain dwellings were indicated on the General Plan, initially in pencil, and then retraced in red (L1, L2 and L3) and in two cases also their outline is also marked (L4 and L5). Interestingly, Dwellings 2, 3, 4 and 5 do not seem to have been disturbed by burials.
At least this is what the Plan indicates. In contrast, Dwelling No. 1 has been „cut” by burials.
Ideally, we should have tried to redraw a Plan of the Necropolis as close as possible to the reality. Unfortunately, the documentation we had at our disposal did not allow for such an ambitious goal. All documents contain too many errors, uncertainties and contradictions, which could not have been resolved in the best possible way.
Althrough there still are unsolved issues concerning the documentation and its interpretation, we believe that this volume was necessary.
Firstly, there is a significant surplus of information, resulting from the incomparably greater number of anthropological (over 200 new individuals!), archaeo-zoological and MDA studies, as well as the 14C dates, which have opened new possibilities for interpreting the finds.
Secondly, the numerous inadequacies and contradictions in the existing documentation, as underlined in the Catalogue of Burials, are thoroughly pointed out, raising many questions about the interpretation of certain aspects of the prehistoric remains there, many of which are highlighted in the chapter Final Considerations on the Necropolis.
Thirdly, the illustrations in this volume are of a higher quality than those in previous publications, as all the artefacts have been redrawn and are supported by new photographs of them.
Most probably, some situations and inadequacies still persist, we have perhaps issued opinions and conclusions to be corrected in the future following new interdisciplinary studies of the burials from Brăilița.
We would like to mention that the publication of this volume was also possible because Nicolae Harţuche left to the Brăila Museum, where he worked for over three decades, not only all the documentation resulting from his archaeological research, therefore including from Brăiliţa (field logs, plans, sketches, photo clichés and photos), but also his entire collection of specialized books.
Acknowledgements
First of all, we would like to thank our colleagues Adina BORONEANȚ, Adrian BĂLĂȘESCU, Mihai CONSTANTINESCU, Cătălin LAZĂR, Monica MĂRGĂRIT, Loredana NIȚĂ, Stănică PANDREA, Gabriel POPESCU, Valentin RADU and Andrei SOFICARU, who agreed to study the various categories of artefacts of the necropolises from Brăilita and to edit the texts for this volume. Moreover, Adina Boroneanț, contributed to the final organization of the illustration of the volume.
We would also like to thank Mrs. Cami Manuela Istrate and Manuela Dumitrescu, conservators at the „Carol” Brăila Museum, who, through meticulous and long work, managed to identify the pieces originating in Brăilița and still present in the exhibition and the collections of the museum.
A special mention for Cami Manuela Istrate, who also drew the artefacts illustrated in this volume.
Bibliografie / Bibliography
Dragomir 1959 – Dragomir, I.T. 1959. Necropola tumulară de la Brăiliţa, Materiale şi Cercetări Arheologice V, p. 671-696.
Harţuche 1955 – Harţuche, N. 1955. Şantierul arheologic Brăiliţa 1955 (Carnet).
Harţuche 1956 – Harţuche, N. 1956. Şantierul arheologic Brăiliţa 1956 (Carnet).
Harţuche1955-1966/1967 – Harţuche, N. 1955-1966/1967. Şantierul arheologic Brăiliţa 1955-1966. II 1967-1968. III 1969-1970-1971 (Carnet).
Harţuche 2002 – Harţuche, N. 2002. Complexul arheologic Brăiliţa, Bibliotheca Thracologica XXXV. Bucureşti.
Harţuche, Anastasiu 1968 – Harţuche, N., Anastasiu, F. 1968. Brăiliţa. Aşezări şi cimitire omeneşti datînd din epoca neolitică pînă în pragul orînduirii feudale. Muzeul Brăilei. Brăila.
Harţuche, Anastasiu 1976 – Harţuche, N., Anastasiu, F. 1976. Catalogul selectiv al colecţiei de arheologie a Muzeului Brăilei / La catalogue sélectif de la collection d’archeologie du Musée de Brăila. Muzeul Brăilei. Brăila.
Harţuchi, Dragomir 1957 – Harţuchi, N., Dragomir, I.T. 1957. Săpăturile de la Brăiliţa, Materiale şi Cercetări Arheologice III, p. 129-147.
Motzoi-Chicideanu 2011 – Motzoi-Chicideanu, I. 2011. Obiceiuri funerare în epoca bronzului la Dunărea Mijlocie şi Inferioară, Volumele I-II, Bucureşti.
Valeriu Sîrbu, Cristian Schuster
[1] Nicolae Harţuche signed the first studies concerning Brăiliţa as Harţuchi.
[2] See Figure 18. General Plan, redrawn by our colleague Adina Boroneanț, in the illustration of the chapter Catalogue of Burials.
[3] See figures in the illustration of the chapter Catalogue of Burials in this volume.
