Descriere
În paginile de față, autorul a urmărit în primul rând un prilej de a aviza cititorul de unele din numeroasele probleme pe care le ridică studierea orașului medieval moldovenesc. Particularitățile evoluției istorice a teritoriului de la răsărit de Carpați în primele secole ale erei noastre au imprimat o notă specială dezvoltării economice, sociale și chiar politice a acestuia în întreaga perioadă care a urmat, până la începuturile feudalismului. Autorul se apleacă în lucrarea sa și asupra regiunilor învecinate, unde constituirea orașelor medievale s-a petrecut fie concomitent, fie ulterior apariției formelor politice statale, arătând că, și în cazul Moldovei, lucrurile nu s-ar fi putut petrece altfel. De altfel, chiar partizanii opiniei potrivit căreia aici au existat orașe încă de la mijlocul secolului al XIV neglijează, cu prețul de a creea o imagine deformată a realităților moldovenești, raporturile acestor orașe cu autoritățile politice și interese economice și religioase nemoldovenești. Mai mult, datele arheologice afirmă o rămânere în urmă a Moldovei față de Țara Românească sub aspectul apariției vieții urbane. Trei ar fi, în accepțiunea autorului, cauzele acestui fenomen: rămânerea în afara granițelor Imperiului roman; transformarea timp de un mileniu a teritoriului Moldovei într-un coridor de trecere a popoarelor migratoare; contactele insuficiente cu aria bizantină.
